„Polterra 22, am primit avertisment despre opt migranți în Via Flavia”, se aude prin radio la bordul vehiculului off-road al poliției de frontieră din Trieste. „Aproape în fiecare zi este așa”, suspină Lorena, asistent șef, poreclită „Magnet”.

Când este de serviciu, găsește întotdeauna grupuri mici de imigranți ilegali. Simpatică și îndrăgostită de uniforma ei, ajunge în două minute la stația de autobuz, unde migranții sunt păziți de militarii din Piemonte în cadrul operațiunii „Drumuri sigure”. Toți sunt tineri provenienți din Nepal, o anomalie față de fluxul obișnuit de afgani, pakistanezi și chiar marocani. Agenții verifică rucsacurile și descoperă un pașaport cu viză croată, scrie publicația italiană Il Giornale.

Pantofii migranților nu sunt plini de noroi și nu par să fi fost încercați de un drum lung. „Ar fi putut fi aruncați în apropiere de graniță de un barcagiu, care i-a ascuns într-o dubă”, speculează unul dintre polițiști.

Giuseppe Colasanto, șeful poliției de frontieră din Trieste, admite că „după relaxarea măsurilor de restricție impuse pentru coronavirus, s-au reluat sosirile de pe ruta balcanică. În ultimele săptămâni, s-au înregistrat sosiri destul de substanțiale”.

Cifrele sunt tabu, dar de la începutul anului a existat deja o creștere cu 23% față de 2019, în ciuda pandemiei. În luna mai au fost de cinci ori mai mulți. Din aprilie până astăzi, o mie de migranți au fi fost depistați în întreaga regiune Friuli-Veneția-Giulia. Numai în primele zile ale lunii iunie, peste 200 de migranți au sosit la Trieste. Numere încă scăzute în comparație cu masa umană pregătită să părăsească Bosnia.

Cel puțin 7.500 de persoane, dar surse ale poliției slovene vorbesc despre cel puțin 10.000, care riscă să transforme Trieste în Lampedusa din Nord-Est. Shamran Nawaz tocmai a sosit în oraș, după „șase zile și șase nopți de mers pe jos prin Croația și Slovenia”.

Tânărul afgan este ghemuit pe jos împreună cu aproximativ douăzeci de compatrioți la porțile orașului Trieste. Un șofer raportează un alt grup mic de afgani, care iese de pe drumul asfaltat după coborârea abruptă de pe dealul care marchează granița cu Slovenia. „Am fost închiși în tabere de carantină în Bosnia și în Serbia.

Odată ce situația de urgență legată de pandemie s-a încheiat, au deschis porțile, spunându-ne: Plecați”, dezvăluie afganul, vorbind în engleză. Puțin mai departe este un băiat de 12 ani, cu privire matură.

„I-am găsit ascunși într-un compartiment creat în interiorul unui TIR. Este clar că sunt ajutați de organizații criminale de-a lungul întregii rute balcanice”, spune Lorena. După ce au fost acuzați că au permis trecerea fluxului de migranți, slovenii au mobilizat săptămâna aceasta o mie de oameni la granița cu Croația folosind drone, camere termice, radare terestre și elicoptere.

Peste 200 de migranți sunt opriți în fiecare săptămână, după ce au trecut frontiera croată. FRONTEX, Agenția europeană de control al frontierei, calculează că sunt 100.000 de migranți veniți din Turcia care doresc să ajungă în Europa, mutați de pe insulele grecești spre continent și pe ruta balcanică. Poliția de frontieră din Trieste are un număr redus de oameni, în ciuda sosirii a 40 de agenți suplimentari.

Paradoxul este că, începând cu 10 martie, Slovenia a blocat toate punctele de trecere ale frontierei, ridicând baricade de pământ pentru a-i opri pe italieni din cauza virusului. Totuși, migranții trec. De asemenea, readmisia migranților în Slovenia interceptați la poliția de frontieră a fost blocată: doar doi migranți din 15 aprilie până în 12 mai.

Apoi, s-au reluat puțin, dar întotdeauna tergiversând termenele de emitere a certificatelor sanitare, cu scopul evident de a primi cât mai puțini migranți ilegali cu putință. Lângă Trieste este dealul hainelor. Rucsacuri, pulovere, tricouri, pantofi, pături, dar și lame de ras și sticle de apă zac împrăștiate în pădure, ca pe un câmp de luptă.

Acum, pădurarii au colectat aproape totul în zeci de saci negri de gunoi, dar noile haine abandonate oferă ideea de capăt de linie al rutei balcanice. „Ne aflăm la 3 kilometri de Trieste și la aproximativ 200 de metri de Slovenia. Pe acest deal, migranții se schimbă de haine la indicațiile traficanților și ale contrabandiștilor, pentru a se confunda mai bine cu populația și pentru a nu fi interceptați de poliție”, explică adjunctul șefului Poliției din Trieste, Colasanto. Măștile sunt distribuite imediat celor sosiți care sunt apoi transferați într-un cort mare, montat de Armată, unde sunt controlați de către personalul medical. Apoi, trebuie să stea în carantină.

Centrele de primire sunt pline până la refuz și din acest motiv Ministerul de Interne a montat un cort albastru lângă Trieste. În spatele plasei cu o gaură evidentă, de unde ies sau dispar să scape de izolare, un grup sosit din Maroc, care nu este o țară în război, explică călătoria care a durat un an. „Am luat avionul pentru a ajunge în Turcia.

Apoi, pe jos, prin Grecia, Albania, Muntenegru, Bosnia și, în sfârșit, nouă zile pe jos pentru a traversa Croația și Slovenia până la Trieste”, povestește Omar. Tânărul marocan, fan al echipei de fotbal Juventus, vrea să găsească „un loc de muncă și o viață mai bună ,pentru că iubesc Italia”.