Noua moneda unica, spuneau optimistii, va reprezenta o provocare serioasa asupra hegemoniei dolarului si va permite statelor membre si celor afiliate sa aiba un acces mult mai rapid pe pietele nord-americane si asiatice. Realitatea este, deocamdata, cu totul alta.
Visul cu Uniunea Europeana care isi incorda muschii in fata Statelor Unite ale Americii si Japoniei a inceput sa se dovedeasca un miraj la fel de periculos ca si o furtuna in desert.
Aceeasi analisti, plini de optimism cu numai doi ani in urma, se dovedesc acum mai sceptici ca niciodata, lansand ipoteze care de care mai sumbre si mai pline de pesimism. Poate cea mai importanta dintre motivatiile prezentate de institutiile financiare private se refera la diferenta de viziune a celor 12 state care vor adopta moneda unica.
Astfel, in zona euro nu s-a reusit atingerea unui consens comun in privinta politicilor fiscale, a legislatiei financiare comune si fortei de munca. Intr-un cuvant, tarile membre nu au reusit sa se inteleaga asupra modului in care va functiona noul sistem monetar nici macar acum, cand mai sunt ceva mai putin de patru luni pana la momentul euro. Dintr-un total de 41 de legi care ar trebui sa reglementeze functionarea pietei unice, doar 16 au fost votate de Parlamentul European in ultimii trei ani.
Companiile multinationale se tem ca statele membre nu vor avea timp sa armonizeze legislatia fiscala pana la inceputul anului viitor, motiv pentru care vor inregistra pierderi importante din punctul de vedere al taxelor si impozitelor care vor fi platite. „Nu mi se pare normal ca in interiorul unei piete unice sa nu exista acelasi nivel de TVA sau de impozit pe profit”, declara Serge Foucher, sef financiar executiv la compania Sony.
Chiar daca o mare parte dintre politicienii europeni sustin cu tarie ca trecerea la moneda unica inseamna ultima faza a trecerii la o piata unica unita, devine din ce in ce mai evident ca euro nu detine formula magica prin care sa se ajunga la o asemenea schimbare. „Sa gandesti ca moneda unica va rezolva toate problemele Uniunii Europene inseamna ca nu poti decat sa te bazezi pe iluzii desarte”, spune Foucher. „Euro reprezinta o fereastra, dar mai e nevoie de inca multe lucruri pentru a se vedea lumina”, explica Foucher.
Chiar la inceputul acestui an, analistii spuneau ca trecerea la moneda unica reprezinta cel mai dificil examen pe care trebuie sa il depaseasca cele 12 tari membre. Restul, cum ar fi reforma monetara sau armonizarea, ar fi trebuit sa insemne consecinte normale ale acestui proces. Mai multe incercari de fuziune ale principalelor burse europene (cum ar fi London Stock Exchange si Frankfurt Borse) au insemnat insa tot atatea esecuri lamentabile. Vina a fost aruncata pe mandria nationala a celor doua tari, pentru ca atat Germania, cat si Marea Britanie, doreau sa detina rolul de dirijor. Bursele din Franta, Olanda si Belgia au reusit intr-adevar sa fuzioneze, dar capitalizarea bursiera este simtitor mai mica decat in Anglia.
Intre preturi inegale si competitie neloiala
In ianuarie 1999, Fred Bergsten, directorul Institutului de Economie Internationala din Washington prognoza o schimbare investitionala prin trecerea de la dolar la euro in valoare de aproape 1.000 de miliarde de dolari. Astazi, domnul Bergsten recunoaste ca rezultatele sunt mai mult decat dezamagitoare. Mai mult decat atat, el crede ca daca vor mai trece inca doi sau trei ani fara progrese extraordinare, „vom incepe sa ne intrebam daca moneda unica mai poate fi vreodata viabila”.
Un alt aspect optimist prognozat acum trei ani de specialistii Uniunii Europene, dar care pare la fel de sumbru astazi, se refera la introducerea unor preturi relativ egale la bunurile de larg consum. Dar, mentinerea unor fonduri si taxe separate de catre tarile membre contribuie in continuare la existenta unor diferente semnificative de preturi. Pretul unui autovehicul Opel Corsa este cu 37% mai mare in Germania decat in Grecia sau in alte state din Uniunea Europeana. Diferenta este de doua ori mai mare decat in urma cu doi ani de zile. Berndt Wiesenhuetter, director in cadrul Opel AG spune ca exista mai multi factori care genereaza aceasta diferenta de preturi. El spune ca intre cumparatorii din Germania si cei din Grecia exista diferente care tin de preferinte. Clientii germani, spune el, pretind existenta mai multor sisteme de protectie la masinile pe care le cumpara cum ar fi airbag, sisteme antifurt, in timp ce cumparatorii din Italia nu comanda, nici macar banalele deja centuri de siguranta.
Un alt exemplu este cel al videocasetelor Sony. Preturile din Spania sunt cu 23% mai mari decat media din Germania. In opinia specialistilor monetari, diferenta tine in primul rand de fenomenul cererii si ofertei.
De unde vine forta de atractie
Fiecare dintre cei 302 milioane de cetateni care locuiesc in zona euro vor fi cu siguranta afectati de trecerea la moneda unica. In aceeasi situatie vor fi si milioanele de locuitori ai tarilor din Europa Centrala si de Est, zona in care exista in circulatie aproape 40% din totalul marcilor germane emise de Bundesbank (banca centrala a Germaniei). Didier Reynders, ministrul belgian al Finantelor, care in 2001 detine functia de presedinte al zonei euro, spera ca noile bancnote si monede vor face ca euro sa devina o „importanta forta de atractie” pentru cetatenii din statele membre si cei din tarile care negociaza aderarea.
Dar daca aceasta operatiune se va dovedi un esec, asa cum cred companiile europene din domeniul financiar, rezultatul negativ nu va afecta doar moneda unica. Franta, Germania, Olanda si Irlanda sunt tarile membre unde anul viitor vor exista alegeri nationale.
Creste numarul de jafuri armate
Alegerea datei de 1 ianuarie 2002 drept moment al trecerii la moneda unica este comentata in mod negativ de majoritatea cetatenilor din Uniunea Europeana. Acestia sunt de parere ca alegerea primei zile a anului viitor reprezinta un cosmar pentru toata lumea, tinand cont de faptul ca in preajma sarbatorilor de Craciun si Anul Nou se fac cele mai multe cumparaturi. Practic, spun acestia, „va trebui sa cumparam produse la o conversie de 6,55957 franci francezi pentru un euro sau 13,7603 schilingi austriaci pentru un euro, lucru cu totul imposibil de realizat”. Pe de alta parte, Jacques Godefroimont, secretarul general al Asociatiei Europene de Transport, se teme ca in perioada sarbatorilor de iarna va creste si numarul jafurilor armate asupra vehiculelor care transporta noile bancnote catre bancile europene, dar si a magazinelor si supermarket-urilor. „In zilele de la sfarsitul anului, transportul banilor creste simtitor. Pentru ultimele saptamani ale perioadei de trecere la euro, estimam o triplare a numarului de transporturi de bancnote si monede”, spune Godefroimont.
