Pieţele financiare sunt pline acum de «chilipiruri». Giganţii de altădată se oferă la vânzare la preţ de nimic şi se consideră norocoşi dacă găsesc un cumpărător. Iar analiştii şi investitorii se tem că criza este încă departe de sfårşit. Lehman Brothers nu mai face senzaţie decât pe eBay, unde salariaţii instituţiei falimentare se grăbesc să våndă „bucăţi de istorie financiară“: tricouri, căni de cafea, pălării şi alte obiec
Pieţele financiare sunt pline acum de «chilipiruri». Giganţii de altădată se oferă la vânzare la preţ de nimic şi se consideră norocoşi dacă găsesc un cumpărător. Iar analiştii şi investitorii se tem că criza este încă departe de sfårşit.
Lehman Brothers nu mai face senzaţie decât pe eBay, unde salariaţii instituţiei falimentare se grăbesc să våndă „bucăţi de istorie financiară“: tricouri, căni de cafea, pălării şi alte obiecte inscripţionate cu numele fostului angajator, vechi de 158 de ani. „Ajutaţi-mă să aplic planul B de finanţare pentru plata chiriei“, scria vånzătorul unui tricou Lehman. 50.000 de concedieri sunt aşteptate pe Wall Street doar după prăbuşirea Lehman Brothers şi Merrill Lynch, cea din urmă preluată integral de Bank of America. Alţi 100.000 de angajaţi din sectorul financiar american au îngroşat råndul şomerilor anul acesta, din care jumătate în New York.
Valul de finanţişti aflaţi în căutarea unui loc de muncă pun capăt salariilor şi bonusurilor uriaşe din domeniu, la fel cum perspectiva falimentului reduce valoarea unor instituţii gigant la niveluri de neimaginat acum cåţiva ani. Pentru Merrill Lynch, Bank of America nu a plătit decåt 50 miliarde de dolari, în condiţiile în care, la începutul anului trecut, acţiunile se tranzacţionau la un preţ de trei ori mai mare decåt cel plătit acum de cumpărător. După preluarea Merrill Lynch, în SUA nu mai rămăseseră decåt două mari bănci de investiţii independente – Morgan Stanley şi Goldman Sachs. Ambele au renunţat însă la acest statut. Deşi cu o situaţie ceva mai bună, pentru prima se vehiculase posibilitatea unei fuziuni cu o bancă puternic capitalizată, în condiţiile în care anul acesta capitalizarea sa a scăzut cu 46%. În Marea Britanie, Lloyds va prelua HBOS, cel mai mare creditor ipotecar din regat, ameninţat de faliment, pentru numai 12,2 miliarde de lire sterline. Acţiunile HBOS au scăzut într-o singură zi (miercurea trecută) cu 42%. Oferte de preluare la bănci în dificultate ar mai putea face, potrivit surselor citate de presa americană, Citigroup pentru Washington Mutual.
Amatorilor de „chilipiruri“ le vor fi împărţite, după cel mai mare faliment din istoria SUA, şi activele defunctei Lehman Brothers, estimate în luna mai la 639 miliarde de dolari, în condiţiile unor datorii de 613 miliarde de dolari. O parte din acestea vor fi preluate de Barclays, pentru numai 1,75 miliarde de dolari. De problemele cu care se confruntă grupul AIG ar putea profita, potrivit Reuters, grupurile de servicii financiare Zürich Financiar Services, ACE şi AXA. Acestea vor prelua din cota de piaţă şi activele la care AIG, deşi a fost salvat prin „naţionalizare“, va fi forţat să renunţe pentru a face rost de lichidităţi.
În criză, „prea scump“ devine cuvåntul de ordine chiar şi pentru instituţii financiare neafectate puternic de criza subprime.
HSBC a renunţat la oferta de 6,3 miliarde de dolari făcută pentru preluarea băncii sud-coreene Korea Exchange Bank, care i s-a părut „prea scumpă“, în condiţiile în care criza financiară a diminuat valoarea activelor mai multor instituţii financiare.
Sectorul financiar devine astfel tot mai mic, cu instituţii mai puţine şi active mai puţin valoroase, în condiţiile în care sute de miliarde de dolari au dispărut şi de pe marile burse ale lumii, într-un val de prăbuşire a cotaţiilor. Iar criza este încă departe de final. „Nu pot spune că ce a fost mai rău a trecut, însă principalii factori care au declanşat criza nu se vor mai manifesta în viitorul apropiat“, a declarat Dominique Strauss-Kahn, directorul general al FMI, citat de Reuters, anticipånd că şi alte instituţii se vor confrunta cu probleme în săptămånile sau lunile următoare. În opinia sa, criza financiară va afecta însă Europa într-o măsură mai mică decåt Statele Unite. De altfel, băncile centrale europene, alături de Rezerva Federală Americană (Fed), au introdus în piaţă sute de miliarde de euro pentru a face faţă efectelor crizei. Ajutorul statelor, chiar dacă a reuşit să oprească valul scăderilor bursiere la finele săptămånii trecute, în special prin ajutorul oferit AIG, riscă să creeze probleme mai grave pe termen lung accelerånd inflaţia. În plus, creşte hazardul moral, transmiţånd mesajul că instituţiile cu probleme vor fi salvate oricånd din banii contribuabililor. După „naţionalizările“ orchestrate pentru salvarea băncilor Fannie Mae şi Freddie Mac şi a grupului AIG, autorităţile din SUA se pregătesc să înfiinţeze o instituţie care va prelua datoriile din sistemul financiar. O soluţie similară a fost aplicată în cazul crizei din anii ’80, cånd bugetul de stat al SUA a finanţat un fond de 400 miliarde de dolari, prin care a scos din colaps sectorul de economii şi credite.
50 mld. dolari este suma pe care autorităţile americane au anunţat că o vor aloca, din 2009, numai pentru garantarea valorii nominale a activelor fondurilor mutuale active pe pieţele împrumuturilor pe termen scurt
RISCURI ÎN ROMÅNIA
Dimensiunea redusă şi gradul modest de sofisticare protejează pieţele financiare romåneşti de un impact dramatic al crizei internaţionale. Riscurile nu sunt însă inexistente, în condiţiile în care scumpirea finanţărilor din străinătate va ridica şi în ţara noastră costul creditelor, iar moneda naţională este ameninţată cu deprecierea.
Reprezentanţele locale ale instituţiilor financiare cu probleme par a fi şi ele protejate, cel puţin deocamdată. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a anunţat că filialele locale ale AIG (asigurări şi pensii), care au în ţara noastră peste un milion de clienţi, respectă cerinţele de lichiditate şi solvabilitate, au contracte de reasigurare cu mai mulţi reasigurători şi au înregistrat profit în primul trimestru.
La falimentul Lehman Brothers, acţionarii băncilor romåneşti au anunţat, pånă acum, expuneri mici: Erste – 40 milioane de euro, ING – 100 milioane de euro, Raiffeisen – 252 milioane de euro, Société Générale – 479 milioane de euro. O expunere de 265 milioane de euro are asigurătorul olandez Aegon, prezent în Romånia prin fondul de pensii deschis alături de Banca Transilvania. Aegon are şi o expunere de 500 milioane de euro la AIG.