Agenţia de presă citează cazul unei contabile din Bucureşti care nu ştie ce să spună clienţilor despre ultimele modificări din sistemul de taxe şi impozite. ‘Guvernul a provocat haos în acest an, anunţând unele măsuri pentru ca două săptămâni mai târziu să le retragă şi ulterior să anunţe alte măsuri. Cum pot lucra companiile în această incertitudine?’, declară Georgiana Oncete, apreciind că nu a văzut atâta confuzie de când şi-a înfiinţat firma de contabilitate în urmă cu un deceniu.

Renunţarea la unele măsuri de politică fiscală anunţate este doar unul din obstacolele cu care se confruntă companiile din România la mai puţin de un an după ce PSD a câştigat alegerile. Partidul este deja la al doilea prim-ministru, Mihai Tudose, după ce predecesorul său a provocat cele mai mari manifestaţii de stradă de la căderea comunismului după încercarea de a relaxa pedepsele pentru corupţie.

Toate acestea într-un moment în care economia românească trece printr-o perioadă de boom. Cu un avans de 6,1% în trimestrul aprilie-iunie 2017, România a avut a doua mare creştere economică din UE, după Malta. În plus, rata şomajului este a doua cea mai scăzută din UE, după cea din Ungaria. Însă această creştere este susţinută de creşterea de salarii şi reducerile de impozite care umflă deficitul bugetar. Banca Naţională a avertizat deja că acest lucru este nesustenabil şi are de gând să majoreze dobânda de bază.

Între timp însă bâlbâielile politice şi instabilitatea îşi fac simţite efectele. Companiile străine investesc mai puţin, obligaţiunile şi moneda naţionale sunt în urma celor din statele vecine astfel că economia ar putea să aibă de suferit.

‘Tensiunile politice din România şi instabilitatea politică îşi fac simţite efectele. În condiţiile în care economia este aproape de supraîncălzire iar politicile nu sunt ancorate, acest lucru face din România cea mai slabă verigă din Europa Centrală şi de Est’, susţine Viktor Szabo, analist la Aberdeen Asset Management Plc.

Trei runde de reducere a taxei pe valoarea adăugată începând din 2015 au provocat primul episod de deflaţie înregistrat de România de la căderea comunismului, pe măsură ce preţurile la bunuri au scăzut. Însă scăderea veniturilor duce deficitul bugetar spre limita de 3% din PIB impusă de UE. În consecinţă, Guvernul de la Bucureşti a reintrodus recent o supra-acciză pe combustibil la opt luni după ce a eliminat-o.

 

Taxele sunt un obstacol persistent pentru industria energetică, care aşteaptă de trei ani noi reguli privind redevenţele. OMV Petrom SA şi partenerul Exxon Mobil Corp. trebuie să decidă în 2018 dacă vor demara un proiect de miliarde de dolari în Marea Nordului. ‘Pentru noi, un mediu fiscal stabil şi predictibil este crucial pentru continuarea investiţiilor’, declara în luna septembrie directorul general de la OMV Petrom, Mariana Gheorghe.

Nu doar companiile locale au redus investiţiile. În primele opt luni ale anului, investiţiile străine directe au scăzut cu aproape o cincime faţă de perioada similară a anului trecut până la 2,5 miliarde de euro. Un sondaj publicat recent de Consiliul Investitorilor Străini arată că modificările constante de legislaţie afectează planurile de afaceri ale 90% din companii.

Disputele interne din cadrul Guvernului nu au ajutat nici ele. Partidul Social Democrat şi-a demis propriul premier în iunie iar recent tensiunile dintre liderul PSD, Liviu Dragnea, şi noul premier au riscat să ducă la o nouă cădere a Guvernului.

‘Stabilitatea politică şi continuitatea proiectelor este crucială. Priorităţile se schimbă atât de des încât este dificil să continui proiectele’, a declarat Andrew McDowell, vice-preşedintele Băncii Europene de Investiţii, care a acordat României credite de peste 13 miliarde de euro în ultimii 25 de ani.

Un alt element care descurajează este corupţia. În pofida campaniei procurorilor anti-corupţie, care a dus la condamnarea mai multor oficiali, inclusiv a unui fost prim-ministru, România se situează pe locul 57 din 176 de ţări în ultimul raport Corruption Perceptions Index elaborat de Transparency International.

Înrăutăţirea mediului de investiţii nu este o veste bună pentru economia românească, avertizează Consiliul Investitorilor Străini. Într-o regiune afectată de deficitul de mână de lucru, relansarea inflaţiei ar putea duce costurile cu salariile până la un nivel extrem de ridicat, a avertizat Banca centrală. În ultimii doi ani creşterea anuală a salariilor a fost de peste 10%.

Chiar dacă România a strâns recent un miliard de euro din vânzarea de Eurobonduri la un randament extrem de scăzut, în acest an Polonia şi Cehia au fost destinaţiile preferate ale investitorilor. Potrivit datelor Bloomberg, în 2017 obligaţiunile româneşti în moneda locală au adus investitorilor pierderi de 1,2% în euro, ceea ce le face cele mai slab performante obligaţiuni din Europa de Est. AGERPRES