Sancțiunile occidentale împotriva Rusiei au avut ca scop paralizarea economiei, izolarea celor mai puternici oligarhi și, eventual, provocarea unor tulburări interne. În schimb, cel care pare să se clatine acum este Occidentul, scrie Newsweek, analizând efectele sancțiunilor asupra regimului de la Moscova.
Războiul din Ucraina și sancțiunile care au urmat au creat o serie de probleme pentru Occident, inclusiv inflație, creșterea prețurilor la pompă și incertitudini uriașe cu privire la disponibilitatea rezervelor de gaze naturale pentru la iarnă. În Europa se conturează și o incertitudine politică, evidențiată recent de demisia prim-ministrului britanic Boris Johnson, unul dintre cei mai mari susținători europeni ai Ucrainei.
Cât va mai dura sprijinul public pentru Ucraina
Potrivit Newsweek, aceste probleme ridică semne de întrebare cu privire la durabilitatea sprijinului public pentru Ucraina în războiul său cu Rusia, în condițiile în care aceasta din urmă rămâne principalul furnizor de țiței, gaze naturale și combustibili fosili pentru UE.
”Toți cei cu care am vorbit sunt precauți cu privire la ceea ce se va întâmpla în următoarele câteva luni”, afirmă Bruce Stokes, cercetător la German Marshall Fund., „Cu prețurile ridicate la energie, s-ar putea ca publicul să nu mai susțină poziția puternică adoptată față de Rusia”, adaugă el
Beneficii nesperate pentru Vladimir Putin
Incertitudinile create de războiul din Ucraina și sancțiunile aferente ar putea să-i aducă beneficii nesperate lui Vladimir Putin. „Într-o oarecare măsură, haosul servește interesului lui Putin”, a declarat șeful CIA, William J. Burns, pentru The Atlantic. El susține că atunci când incertitudinea internă este mare și cetățenii își pierd încrederea în instituțiile tradiționale în statele democratice, adversari autoritari precum Rusia au de câștigat.
„Toate acestea servesc intereselor Rusiei și ale lui Putin”, a adăugat el. „Cu cât imaginea din Occident este mai haotică și mai divizată, cu atât el crede că are mai mult spațiu de manveră. Probabil, reacția Occidentului împotriva agresiunii ruse va fi tot mai puțin eficientă”, consideră șeful CIA.
Ce a sperat la început Occidentul
Din 24 februarie, când a început invadarea pe scară largă a Ucrainei, Occidentul a adoptat un val de sancțiuni pentru a pedepsi Kremlinul pentru agresiunea sa. Factorii de decizie din NATO și UE se așteaptă ca impactul sancțiunilor să „șteargă ultimii 15 ani de câștiguri economice din Rusia”. Scopul lor este să „provoce prăbușirea economiei ruse”, afirma, în martie, ministrul francez de Finanțe Bruno Le Maire în martie. De când au fost demarate sancțiunile, economia Rusiei a fost afectată puternic, notează Newseek.
Comerțul extern al Rusiei a scăzut, iar ratele sărăciei au crescut. Inflația a crescut vertiginos la aproape 14,5%, cu bunuri și materiale din ce în ce mai puțin disponibile, iar PIB-ul Rusiei este de așteptat să scadă cu 7,1% în acest an, potrivit unui sondaj Reuters.
Sancțiunile nu îi pot schimba calculele militare
Întrebat în ce măsură sancțiunile occidentale au avut succes, politologul rus Ilia Matveev a exolicat că depinde de criteriile aplicate. Dacă s-a dorit ca aceste sancțiuni să-l descurajeze pe Putin de la acțiunile militare, atunci nu au avut succes.
„Putin este foarte hotărât să ducă acest război și este pregătit în spațiul său mental pentru un conflict prelungit”, crede aceasta. „Sancțiunile ca atare nu îi pot schimba calculele militare”, adaugă ea.