Suprafaţa neînsămânţată din Harghita a scăzut semnificativ în ultimii doi ani, după ce oamenii şi-au dat seama că datorită subvenţiilor agricole este rentabil să lucrezi terenul sau să-l dai în arendă.
Directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Harghita, Torok Jeno, a declarat că dacă în anul 2012 suprafaţa neînsămânţată din judeţ era de 7.232 de hectare, în 2013 aceasta a scăzut la 4.310 hectare, pentru ca în 2014 să fie de 3.687 de hectare.
Torok Jeno consideră că această scădere semnificativă, de peste 3.500 de hectare, în ultimii doi ani, se datorează acordării subvenţiilor agricole, oamenii conştientizând că este rentabil să lucreze pământul sau să-l dea în arendă.
'Motivul ar fi legat de faptul că subvenţiile agricole cresc şi oamenii şi-au dat seama că merită să lucreze terenul sau să-l dea în arendă. Această suprafaţă, de 3.687 de hectare, reprezintă aproximativ cinci la sută din suprafaţa arabilă, ceea ce este destul de puţin', a declarat Tork Jeno.
Potrivit sursei citate, cele mai mari suprafeţe neînsămânţate sunt în zonele izolate, cu sate îmbătrânite.
Torok Jeno şi-a amintit că înainte de 1989, chiar dacă nu era rentabil, era obligatoriu să se lucreze terenul, iar după aceea toată lumea a crezut că ştie să practice agricultura, chiar dacă folosea metode rudimentare. Între timp lucrurile au evoluat, iar cei care şi-au dat seama că nu se pricep la acest domeniu sau că ceea ce fac nu este rentabil, şi-au vândut suprafeţele sau le-au dat în arendă.
Pentru a veni în sprijinul fermierilor, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Harghita a stabilit, în acest an, impozite mai mici decât anul trecut, după ce Ministerul Agriculturii a permis acest lucru.
Torok Jeno a explicat că impozitele pe venitul agricol sunt la o treime sau la jumătate faţă de anul trecut şi la stabilirea lor s-a ţinut cont de faptul că judeţul dispune de condiţii de sol şi climă nefavorabile, cu zone montane, soluri slabe şi ierni lungi şi grele.
'Condiţiile pedoclimatice de aici sunt diferite şi mai nefavorabile decât în alte zone ale ţării. Spre exemplu, cu aceeaşi cantitate de îngrăşăminte şi pesticide, un sol din Ţara Bârsei produce cu 8-10 tone mai mult decât aceeaşi suprafaţă din Harghita', a explicat şeful DADR Harghita, Torok Jeno.
AGERPRES