România trebuie să facă unele corecţii pentru a avea o administraţie mai eficientă şi mai puţin costisitoare. În ministere responsabilităţile sunt vag stabilite, iar criteriile schimbărilor de personal sunt neclare, consideră Peter Harrold, directorul de ţară pentru Europa Centrală şi Ţările Baltice al Băncii Mondiale.
Este nevoie ca Guvernul să îmbunătăţească nivelul serviciilor oferite de instituţiile publice, simultan cu o scădere a costurilor. "Succesul revizuirii înseamnă ca administraţia publică să livreze servicii de calitate pentru cetăţenii săi şi mai este nevoie de o administraţie care să consume mai puţine resurse", a spus Harrold.
Acesta a accentuat necesitatea ca nivelul absorbţiei fondurilor europene să crească, inclusiv prin reformarea modului în care funcţionează instituţiile din subordinea Guvernului.
Expertul Băncii Mondiale a evaluat strategiile pe care oficialităţile române le implementează sau pe care intenţionează să le implementeze.
"Planurile strategice par să fie foarte ambiţioase faţă de resursele tehnice şi financiare la dispoziţie. Sustenabilitatea acestor strategii pare limitată", a apreciat Harrold adăugând că aceste strategii trebuie să reziste schimbărilor de administraţie.
În anumite ministere, resposabilităţile sunt definite vag
Harrold a cerut ca Ministerul de Finanţe să-şi îmbunătăţească modul de prioritizare a politicilor şi programelor fiscale, iar Ministerului Transporturilor să devină mai eficient în atragerea fondurilor structurale.
"Ministerul Agriculturii nu este doar un mare receptor de fonduri, dar are şi rol important pentru ca România să-şi atingă obiectivele, îndeosebi în ceea ce priveşte reducerea sărăciei. Obiectivul esenţial este reducerea numărului de săraci în mediul rural. În ceea ce priveşte Ministerul Educaţiei, acesta trebuie să furnizez o forţă de muncă specializată pentru a asigura creşterea pe termen lung a economiei României", a spus Harrold.
De asemenea, experţii BM au constat că resposabilităţile sunt definite vag în anumite ministere, iar acestea sunt preocupate de chestiuni de ordin operaţionale mai mult decât de elaborarea de strategii.
"Uneori, avem linii neclare de responsabilizare în anumite ministere, cine răspunde de ceea ce se face. Ministerele sunt percepute ca instrumente operaţionale decât strategice şi cred că asta se aplică şi la unele întâlniri ale Guvernului. Un alt set de disfuncţionalităţi se referă la faptul că ministerele nu sunt întotdeauna aliniate funcţiilor pe care trebuie să le îndeplinească, iar criteriile care determină schimbarea persoanelor pe posturi este neclar”, mai este de părere expertul BM.
Agenţiile funcţionează mai bine şi sunt mai puţin birocratizate
Un plus constatat de Banca Mondială este că agenţiile funcţionează mai bine şi sunt organisme mai puţin birocratizate.
Harrold a spus că unele din aceste disfuncţionalităţi sunt deja în curs de a fi rezolvate de Guvern, însă implementarea reformei administraţiei publice rămâne principala provocare la adresa Executivului de la Bucureşti. "Implementare înseamnă uneori dorinţa politică de a face ceva şi se pare că aveţi această voinţă politică", i-a spus Harrold premierului Emil Boc.
Declaraţiile au fost făcute la Conferinţa proiectului privind analiza funcţională a administraţiei publice din România, unde a participat premierul Emil Boc, alături o serie de miniştri şi de experţi ai Băncii Mondiale care au evaluat serviciile oferite de administraţia publică din subordinea a şase instituţii centrale: Secretariatul General al Guvernului, Ministerul de Finanţe, Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii, Ministerul Educaţiei şi Consiliul Concurenţei.
Reprezentantul Băncii Mondiale, Peter Harrold, a prezentat concluziile preliminare ale evaluărilor urmând ca cele finale să fie încheiate în cursul acestei luni.