UPDATE

AUTOSTRADA OMISĂ DE GUVERNUL PONTA ÎN STRATEGIA DE DEZVOLTARE

Una dintre cele mai importante tronsoane de autostradă și care lipsește din strategia prezentată de Guvernul Ponta este centura de sud a Capitalei, care să facă legătură între A1 (București-Pitești) și A2 (București-Constanța).

În primăvara acestui an, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, a primit candidaturi din partea a patru asocieri de firme care vor să construiască cei 48 de kilometri în regim de concesiune. Constructorii care au depus documentaţia pentru Autostradă de centură a Capitalei sunt: Asocierea Stra Via Sud (Strabag, Vinci, Aktor), Asocierea format din Astaldi, Euro Construct Trading 98 și Astalrom, Asocierea Tehnostrade și Spedition UMB, respectiv asocierea Impregilo și Salini.

Proiectul a fost estimat de reprezentanții CNADNR la peste 9 miliarde de lei fără TVA (aproximativ 2, 5 miliarde de euro cu TVA), prevede nu doar proiectarea, construcția, finanțarea, operarea și întreținerea Autostrăzii de Centură Sud a Municipiului București, cu o lungime de 48 de kilometri, ci și operarea și întreținerea celor două autostrăzi A1 (București – Pitești) și A2 (București – Constanța).  
Guvernul menționează în strategia de dezvoltare a rețelei de autostrăzi pe următorii patru ani că va aloca fonduri anuale de 750 mil euro din fonduri bugetare și anume din fondul creat în urma indexării accizei pe combustibili.

La finele lunii octombrie, Guvernul Ponta a decis introducerea unei taxe de 7 eurocenți pe litrul de benzină și motorină, prin majorarea accizelor cu 70 de euro pe 1.000 de litri. Traian Băsescu a anunțat luni seara că nu aprobă memorandumul încheiat cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială, întrucât este menționat majorarea accizelor.

Strategia guvernului se bazează pe 4 surse de finanțare:
TEN- T coeziune fonduri europene, tronsoane finanțabile din fondurile de coeziune, în valoare de 3 mld. euro pentru perioada 2014-2020

TEN -T dezvoltare regională fonduri europene, tronsoane finanțabile din fondurile de dezvoltare regională, în valoare de 1,8 mld. euro pentru perioada 2014-2020

concesiune/PPP – fonduri private și fonduri de la buget, cu mențiunea că fondurile de la buget nu pot depăși 49%

Statul român – fonduri de la buget, din fondul creat în urma indexării accizei pe combustibili, circa 750 mil. euro anual

DESCARCĂ AICI STRATEGIA GUVERNULUI

Autoritățile au renunțat la construcția Autostrăzii Sibiu-Pitești, în noua strategie prezentată astăzi, coridorul IV pan european fiind trasat pe la Sibiu-Brașov, ceea ce înseamnă schimbarea coridorului european.

Totuși, guvernul vrea să construiască în următorii patru ani doar porțiunea de la Pitești la Râmnicu Vâlcea, din fondurile de coeziune și CEF (Connection Europe Facilty)
 Când vine vorba de Sibiu-Râmnicu Vâlcea, acest tronson este trecut la prioritățile până în anul 2022.
CE AUTOSTRĂZI NOI SE AFLĂ ÎN PLANUL GUVENRULUI
În prezent, rețeaua de autostrăzi a României este de 545 kilometri de autostradă. Guvernul menționează în strategia lansată astăzi doar 530 km, așa cum se poate observa și din harta de mai jos.



Noile tronsoane de autostradă, pe care se vor concentra autoritățile în următorii patru ani sunt:
BRAȘOV-BACĂU (din fondurile destinate dezvoltării regionale)
SIBIU-BRAȘOV (din fondurile destinate dezvoltării regionale)

iar din fondurile de coeziune:
PITEȘTI – RÂMNICU VÂLCEA
CRAIOVA-CALAFAT
PLOIEȘTI-BUZĂU
BUCUREȘTI-ALEXANDRIA
ROMAN-BACĂU
UNGHENI-IAȘI-NEAMȚ

Prin concesiune sau parteneriat public-privat, guvernul vrea să construiască următoarele proiecte:
COMARNIC-BRAȘOV
COMARNIC-PLOIEȘTI
PITEȘTI-CRAIOVA
SUPLACU DE BARCĂU-GILĂU

Iar din bugetul de stat, prevăzut pentru anul 2015, din cei 750 de milioane euro, vor fi alocate fonduri pentru SUPLACU DE BARCĂU-BORȘ, respectiv BUZĂU-BRĂILA-GALAȚI.