De cele mai multe ori, din incompetenta si lipsa cunostintelor si resurselor pentru elaborarea proiectelor. Daca la aceste doua probleme adaugam micile smecherii in alocarea si gestionarea fondurilor, uneori descoperite si blocate de catre autoritatile de control, obtinem tabloul fidel al esecului la nivel de consilii locale si judetene. Sa se inteleaga foarte clar, cei care suporta consecintele sunt cetatenii. Reteaua de apa si canalizare, construirea de drumuri, reabilitarea scolilor si alte proiecte de care pot beneficia locuitorii a zeci de orase si sate au fost ratate sau stau in suspans. Asta in cazul cel bun. In cazul cel rau, din cauza creditelor contractate la banci si care nu mai pot fi returnate de catre autoritatea locala, contribuabilii platesc efectiv din buzunar. Asa s-a intamplat, de exemplu, in cazul celor 16 comune din Suceava, victime ale celebrului scandal cu „conflictul de interese” dintre firmele care au realizat proiectele tehnice si evaluatorii acestor proiecte. Agentia SAPARD a blocat finantarile, iar dobanzile la creditele contractate de catre consiliile locale n-au mai putut fi platite. Acestea insumeaza peste doua miliarde de lei. Plus ca alte 120 de milioane trebuie returnate efectiv la Agentia SAPARD, tot din bugetul consiliilor locale. Cazuri asemanatoare, la limita dintre tragic si comic, s-au petrecut in multe alte zone. Uneori, primarii au pus gaj, pentru creditele pe care le-au luat in asteptarea finantarii, toate bunurile ce apartin comunitatii, inclusiv sediul primariei. Banca insa le-a evaluat la mai putin decat estimau acestia, asa ca primarii s-au vazut si fara bunuri si fara bani suficienti. De cealalta parte a balantei esecurilor se afla proiecte care nici macar nu au mai fost depuse sau au fost depuse si respinse. Asta inseamna ca localnicii si-au pus pofta-n cui sa vada imbunatatirea retelei de apa, a canalizarii sau drumurilor. De exemplu, in judetul Dolj, 29 de proiecte SAPARD nu au fost depuse vreo doi ani la rand fiindca autoritatile n-au fost in stare sa adopte la timp o hotarare locala. In alt caz, un proiect a fost castigat si apoi abandonat, lasand o fabrica de lapte in grija nimanui si cu datorii de peste un miliard de lei. „Problema surselor de finantare europene a fost dezbatuta cu prefectii si presedintii consiliilor judetene in repetate randuri in cadrul videoconferintelor. Ne indoim ca exista neclaritati in posibilitatea accesarii de catre autoritatile locale a fondurilor europene. Va asiguram ca foarte curand tema unei viitoare videoconferinte va fi problema accesarii fondurilor europene”, transmite Ilie stefan, secretar de stat in cadrul Ministerului Administratiei si Internelor. Neclaritati poate nu exista, dar rezultatele in cateva cazuri sunt dezastruoase. Motivele par sa tina, in egala masura, de incompetenta si lipsa de resurse. „Realizatorii de proiecte din cadrul autoritatilor locale nu au voie sa primeasca salariu, dupa legislatia in vigoare. Aceasta ii demotiveaza pe multi”, spune Luminita Mihailov, director al Agentiei de Dezvoltare II Sud-Est. Cert este ca oficialii recunosc in cele din urma, cu mult sau mai putin elan, ca exista probleme. Vasile Puscas, negociator sef pentru Uniunea Europeana, a dat socoteala anul trecut parlamentarilor in legatura cu derularea programelor de finantare. Motiunea PRM pentru „Stoparea deturnarii fondurilor europene” a fost, in final, respinsa, dar Puscas a admis ca exista probleme. Spre exemplu, cele doua proiecte transfrontaliere, in valoare de doua milioane de euro, din regiunea Nord-Vest, care n-au fost acceptate la Bruxelles. Tragic este ca nici un program care implica autoritati locale n-a scapat fara macar un esec rasunator si nici o zona din tara nu a scapat fara probleme. Dupa ce-si dau cu stangu-n dreptu’, primariile si consiliile judetene trebuie sa plateasca. Sugestiva este exclamatia unuia dintre primarii acum stransi cu usa sa asigure plata lucrarilor: „Nu-mi ramane decat sa ma rog la Dumnezeu sa faca o minune cu banii pentru a putea achita!”

De ce isi prind urechile in finantari
Sute de mii de euro se pierd frecvent din cauza lipsei de resurse si a intereselor politice
Un studiu efectuat in anul 2002 de catre Institutul de Politici Publice (IPP) enumera, negru pe alb, cauzele problemelor autoritatilor locale si solutiile pentru rezolvarea acestora. „Una dintre cele mai grave probleme cu care se confrunta administratia publica judeteana este necesitatea asigurarii cofinantarii pentru a putea depune proiecte s-a mentionat de multe ori faptul ca nu se gasesc fonduri pentru intocmirea studiilor. Multi reprezentanti ale autoritatilor publice judetene se tem sa faca aceste investitii care sunt riscante in cazul in care proiectul nu este selectat spre finantare”, se arata in studiu. Ilie stefan, secretar de stat in cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, recunoaste ca valoarea mare a proiectelor a adus in prim plan cofinantarea. Acesta afirma ca in masura in care cofinantarea nu poate fi asigurata de la bugetele locale, „aceasta trebuie asigurata din surse atrase (contractarea de imprumuturi interne sau externe, emiterea de obligatiuni judetene sau municipale) si in acest sens, la solicitarea autoritatilor locale, acestea vor primi sprijinul necesar”. S-a observat insa ca imprumuturile de care vorbeste Ilie stefan au creat uneori probleme mari primariilor. Astfel, IPP propune ca solutie crearea unui fond special de catre guvern pentru asigurarea cofinantarii. Al treilea fenomen negativ: lipsa de colaborare intre autoritati. Drept dovada, doua programe de la bugetul de stat, lansate in 2003, au cunoscut un esec rasunator. „In cazul programelor „Stimularea parteneriatului intre consiliile judetene in vederea implementarii proiectelor pentru dezvoltare regionala” (s-a propus un proiect, neeligibil pentru finantare) si „Intarirea capacitatii consiliilor locale de a implementa proiecte pentru dezvoltare locala” (au fost propuse un numar de cinci proiecte, nici unul eligibil pentru finantare) se va propune realocarea acestor fonduri pentru finantarea altor programe de dezvoltare regionala”, se arata intr-un comunicat remis de catre Ministerul Integrarii Europene. Este vorba despre aproximativ sapte milioane de euro, care, practic, acum stau degeaba. Intrebat de ce s-a intamplat aceasta, MIE raspunde ca autoritatile locale au fost informate despre lansarea subprogramelor, iar date despre modul de implementare al acestora s-au gasit pe paginile web ale Ministerului Dezvoltarii si Prognozei si Ministerului Integrarii Europene.Nu in ultimul rand, exista probleme de natura politica. „Apartenenta autoritatilor judetene la partidul de guvernamant si clientelismul politic in general s-au dovedit si inainte si sunt in continuare avantaje in obtinerea fondurilor sau garantiilor necesare. Pentru presedintii cu o afiliere politica diferita ramane la latitudinea si in puterea partidului sa asigure sprijinul necesar”, releva Institutul de Politici Publice. In acest sens, Cristian Parvulescu, presedintele Pro Democratia, considera ca „fondurile se distribuie printr-o formula clientelara. Autoritatile se bazeaza pe faptul ca protectia politica va acoperi fraudele”. In aceste conditii, IPP identifica drept unica solutie controlul: al Guvenului asupra Administratiei si al Parlamentului asupra Guvernului. „Nu e cel mai bun moment pentru rezolvarea problemei coruptiei, inaintea alegerilor locale, fiindca s-ar da peste cap clientela politica la nivel local”, remarca, ironic, Cristian Parvulescu.

In topul esecurilor in materie de proiecte
De departe, Suceava detine conducerea in clasamentul celor mai grave probleme
Cele 16 localitati care suporta consecintele „conflictului de interese” dintre realizatorii si evaluatorii proiectelor tehnice, in cadrul SAPARD, sunt deja celebre. Tot in Suceava, a existat un caz aproape hilar, in care primarul unei comune a castigat proiectul Sapard si apoi n-a mai vrut sa-l demareze, fiindca „nu merita banii”. „Suntem de rasul tarii. N-am mai auzit asa ceva”, comenta pe atunci Gavril Marza, presedintele Consiliului Judetean. Dupa dimensiunea pagubelor, urmeaza Valea Jiului, unde un control recent desfasurat de Autoritatea Nationala pentru Reglementarea Serviciilor de Gospodarie Comunala (ANRSC) a evidentiat faptul ca, in mai mult de patru ani, circa 44 de milioane de dolari au fost atrase din diferite surse pentru investitii in infrastructura retelelor edilitare. Cu toate acestea, potrivit raportului ANRSC, calitatea apei este proasta, iar modul de facturare a acestor servicii este „ireal”.rn”Verificam toate institutiile publice, in special operatorii de apa si canalizare, dar si termici, care au primit finantare externa pentru imbunatatirea calitatii serviciilor publice. Din aceasta zona au venit cele mai multe reclamatii privind calitatea serviciilor”, a declarat Ioan Radu, presedintele ANRSC.rnIn Dolj, desi au existat proiecte bine intocmite de consiliile locale, a fost ratata prima sesiune de depunere a proiectelor SAPARD de la lansarea programului, din cauza ca autoritatile au intarziat procesul de stabilire a domeniului public al judetului. Directorul Agentiei SAPARD pe regiunea Sud-Vest Oltenia, Daniel Popescu, spune ca in felul acesta proiecte intocmite de primarii pe Masura 2.1 a programului SAPARD nu au prins finantarea din luna august 2001 si nici pe cea din luna septembrie a aceluiasi an, iar in octombrie, cand a aparut in Monitorul Oficial hotararea de guvern care stabilea domeniul public, era deja prea tarziu: fondurile se impartisera. „Au existat altercatii intre mai multe localitati din judet care doreau sa-si adjudece aceleasi obiective de interes public”, explica vicepresedintele Consiliului Judetean Dolj, Petre Petrescu. La ora actuala, 24 de proiecte se afla in stand-by. rnLa Timisoara, un proiect ISPA, componenta de mediu, cu finantare de 25 de milioane de euro, rnprevedea un depozit de gunoi in partea de nord a orasului. Prin acesta s-ar fi rezolvat problema gropii de gunoi care polueaza de ani de zile terenurile agricole, fiind considerata de catre autoritati drept cea mai grava problema a orasului. Acum proiectul este blocat. Primarul Timisoarei, Gheorghe Ciuhandu, este indignat de ratarea acestei sanse: „Acest depozit ecologic ar trebui realizat urgent. Exista interese imobiliare ale unor persoane care nu doresc ca acest proiect sa fie facut acolo”. rnAr mai fi de trecut in clasament cele doua proiecte transfrontaliere de la granita cu Ungaria, care au fost respinse de catre Comisia Europeana fiindca planurile de afaceri erau dezastruoase. rnIn fine, cele doua proiecte RICOP de la Brasov, aprobate, dar pentru care nu s-a gasit cofinantare. si lista poate continua.