Imediat dupa instalare, actualul guvern s-a pus pe schimbat: acte, organizarea institutiilor, functionarii. Un anume document l-a mostenit ca atare. Planul National de Dezvoltare Regionala (PND) pentru 2000-2002 a fost stabilit pe baza alocarii fondurilor Phare pentru dezvoltare regionala prin Acordul comun al guvernului de atunci si al Comisiei Europene (CE). Planul stabilea patru regiuni prioritare de dezvoltare: Sud-Est, Nord-Est, Nord-Vest, Sud-Muntenia, regiuni slab dezvoltate economic, presupuse a fi tinta principalelor fonduri.
Inca de la prima lansare de program, Ministerul Dezvoltarii si Prognozei (MDP) a trimis insa grosul fondurilor catre cu totul alte zone – Centru, Vest, Sud-Vest, Bucuresti-Ilfov. Cea mai semnificativa permutare apare la finantarea IMM-urilor: regiunile „prioritare” au avut alocate cate 1,57 milioane de euro, sub nivelul din regiunile considerate mai dezvoltate (1,66 milioane euro).
Intrebat asupra acestei scheme, MDP scoate in fata forurile europene: CE a sustinut cu fonduri regiunile slab dezvoltate, asa cum au fost definite de PND. Pe celelalte le-a lasat in grija Guvernului, care le-a pompat astfel mai multi bani. „Partea romana a sustinut in negocierile cu CE: cofinantarea romaneasca sa fie directionata catre regiunile ramase in afara finantarii (UE-nota red.)”, mai transmite MDP.
Un an mai tarziu: Phare 2001 a fost lansat. Principiul prioritatii a intrat intr-un joc de „uite-l, nu e”. Numai 3,2 milioane de euro au fost directionate catre Nord-Vest, o regiune de prioritate unu, dar colorata minoritar pe harta politica. Exact pe dos este cazul Sud-Vest, care are peste 4,5 milioane de euro; cu sau fara legatura, judete ca Dolj, Olt, Gorj sunt in linia intai a conducerii de partid.
Pentru a fi acoperit, Guvernul a ajustat regulile jocului sub palaria „standardelor UE”. Printr-o anexa la HG nr. 399/2001, cabinetul Nastase stabileste ce localitati vor primi bani europeni. Motivatia oficiala: exista zone de restructurare industriala (cu intreprinderi in dificultate, somaj, poluare), dar care au potential economic. „Aceste zone detin 25% din populatia tarii” – mai transmite MDP.
Astfel, pe lista zonelor sarace, dar cu potential, apar localitati ca Focsani, Buzau, Caracal, Scornicesti; in schimb, lipsesc judete intregi din Nord-Vest – Copsa Mica, Ludus etc. „Date fiind aceste 11 zone, multe localitati au fost scoase din joc. Spre exemplu, in regiunea Sud-Muntenia nu mai putin de cinci judete lipsesc, in schimb au fost incluse Dambovita si Arges, cele mai bogate din zona”, constata Luminita Mihailov, director al Agentiei Dezvoltare Regionala (ADR) Sud-Est.
Mai multi parlamentari i-au luat la intrebari pe primul-ministru si pe ministrul dezvoltarii, Gheorghe Leonard Cazan, cu privire la discriminarile de zona. Unul dintre cazuri s-a referit la Ardeal: „Este adevarat ca electoratul din Ardeal nu a votat cu PSD, insa aceasta nu inseamna ca este dator numai sa cotizeze la buget”, observa deputatul Ioan Miclea. Deputatul Mona Musca a cerut lamuriri cu privire la localitatea Moldova Noua, omisa de pe lista. Ministrul Cazan a motivat ca au fost suficiente facilitatile date pana acum: „Acestei zone i s-au oferit suficiente oportunitati pentru atragerea de investitii private si i s-a acordat toata
atentia”.
Reformularea regiunilor a fost avansata de Guvern sub pretextul alinierii la standardele UE. Premierul Adrian Nastase a propus „o reforma care sa redefineasca statutul entitatilor teritoriale existente si sa introduca noi forme administrative si politice” (consilii regionale sau parlamente provinciale). Ingrijorata de eventualele confuzii, Delegatia CE a negat ferm: „Aceste argumente (avansate de Guvernul Romaniei – nota red.) pot da impresia ca cele opt regiuni de dezvoltare existente sunt inadecvate pentru gestionarea asistentei financiare a UE. Organizarea actuala a fost pusa in practica in 1998, dupa un indelungat proces de consultari cu diferiti experti si cu departamentele CE. Comisarul european Michel Barnier a declarat in octombrie 2002 ca situatia existenta in Romania este satisfacatoare in privinta gestionarii fondurilor.”

ADR-urile si regimul Politic

Comisia de evaluare include reprezentanti ai ADR. Cat de obiective sunt acestea:
· agentiile au fost infiintate ca organizatii autonome, independente de MDP;
· totusi, ele sunt in subordinea unui consiliu de dezvoltare regionala format cu preponderenta din presedintii de consilii judetene.
Efect: ADR-urile cad sub incidenta unor sfere de influenta care se schimba din patru in patru ani. Majoritatea directorilor si-au pastrat functiile dupa alegeri (exceptie face Vestul, unde un nou director a fost numit in 2001). Trecerea de la un regim la altul s-a facut cu nabadai acolo unde electoratul n-a cantat in struna coalitiei majoritare.

Alte componente PHARE

Phare 2000 Infrastructura mare
    mil. euro
*) Nord-Est    24
*) Sud-Muntenia    16,3
*) Nord-Vest    17
*) Sud-Est    15,5
**) Sud-Vest    1,3
**) Vest    5,6
**) Centru    5
Proiectele de infrastructura mare: grosul sumelor a ajuns in regiunile de prioritatea intai (*). Cele de prioritatea doi au avut mai putin (**)

Phare 2002 Infrastructura mare    mil. euro
*) Nord-Vest                30
*) Sud-Muntenia            21,7
*) Nord-Est                20,4
**) Sud-Vest                9,1
**) Bucuresti-Ilfov            8
Regiunea de prioritatea unu Sud-Est a iesit din schema.

Proiecte multe, bani neconsumati

La Resurse Umane, o serie de regiuni au ramas cu fonduri neconsumate. Situatia finala:
Resurse umane Phare 2000        mil. euro
*) Nord-Vest                4,3
*) Sud-Est                4,27
*) Sud-Muntenia            3,7
*) Nord-Est                3,3
**) Centru                1,4
**) Bucuresti-Ilfov            1,2
**) Sud-Vest                1
Regiunea Nord-Est a primit de 348 de solicitari si a aprobat 68 (apoi sase s-au pierdut pe drum). A ramas cu un milion de euro necheltuit, pe care l-a transferat la Schema de finantare a IMM.

Clonele Phare nu sunt conforme cu originalul

In materie de bani bugetari, MDP centreaza si tot el da cu capul. Teoretic, programele finantate exclusiv de la buget urmeaza tiparul programelor Phare. In practica, sunt doua diferente majore: la evaluare si la controlul ulterior.

In 2001, MDP a lansat mai multe programe pe banii bugetului: dezvoltarea Nord-Est, dezvoltarea judetelor Giurgiu, Tulcea, Hunedoara etc. La sfarsitul 2002, cel mai mult primise regiunea Nord-Est, urmata indeaproape de doua judete din regiunea Vest. Dar daca Nord-Est are confirmarea de regiune saraca, Vestul apare in scriptele oficiale ca regiune de prioritatea a doua. De altfel, aceste principii nu au contat prea mult nici la componentele Phare IMM, astfel incat nu mai surprinde ca Nord-Vest, o regiune de prima prioritate, nici macar nu a fost inclusa in program. Programele nerambursabile de la buget, atat cele dinainte de 2000, cat si cele ulterioare, afiseaza proceduri aparent corecte, insa pe care nu le controleaza nici un organism independent. Practic, functionarii din MDP dau fondurile cu o mana si le controleaza cu alta.r
„Criteriile de repartizare, sistemele de jurizare sunt destul de obscure, nu stii de ce castigi sau care sunt regulile jocului. Dar trebuie sa stai in teren, altfel esti luat la intrebari ca de ce nu depui proiecte”, spune Filip Petru, primarul municipiului Oradea. r
Recent, MDP a lansat patru programe, unul pentru consilii locale, un al doilea pentru servicii sociale. Alte doua, cu bugete mai consistente, se adreseaza consiliilor judetene si IMM-urilor din orasele numite de rang trei. La acesta din urma, municipiile sunt excluse din start. MDP justifica selectia: au fost selectate orase cu probleme de restructurare industriala, care sa devina „poli industriali cu rol de atragere a populatiei din mediul rural”. Spre deosebire de municipii ca Resita, Galati, Brasov, se regasesc pe lista statiuni turistice intesate de vile turistice sau de vacanta, ca Predeal, Sinaia, Busteni. „Intreprinderile nou-infiintate din Predeal se dezvolta greu, au acces limitat la credite si au probleme cu activitatile de marketing si promovare”, spune Simion Cretu, director ADR Centru. r
Exista si reversul medaliei. „In cateva din orasele selectate nici nu are cine sa depuna proiecte. Spre exemplu, in Sulina, Babadag sau Pogoanele nu exista, din cate cunosc, firme eligibile. Mai au putin si ajung comune!”, sustine Luminita Mihailov, director ADR Sud-Est. Pe de alta parte, in jurul oraselor mari s-au dezvoltat localitati-satelit cu activitati economice dinamice, fara a fi orase. Pentru clarificari, MDP explica, prin biroul de presa, ca miliardele de la buget vin „in concordanta cu principiul aditionalitatii fondurilor UE”. r
Investitii sociale. O alta initiativa MDP care se vrea o completare a fondurilor Phare este programul de „Investitii sociale”. si acesta „ajusteaza” regulile Phare. Componenta cu aceleasi nume din cadrul Phare 2001 includea la capitolul „cheltuieli eligibile” atat infrastructura necesara, cat si cheltuielile operationale. „Acestea din urma sunt extrem de importante, in cazul acestui gen de proiecte, deoarece este vorba despre salariile specialistilor si serviciile furnizate”, adauga Mihailov. In dorinta de a-si simplifica misiunea, MDP a exclus din schema sa de finantare aceste cheltuieli, pastrand ca eligibile doar costurile cu infrastructura. „Pe un fond de ambiguitate, partea de legalitate este indeplinita, si atunci se pune problema din punctul de vedere al moralitatii – aceasta poate fi valabila in biserica, nu in politica” – comenteaza liderul democrat din Oradea, Petru Filip. r
Mai multi directori ai agentiilor regionale se plang ca ministerul concepe programe fara sa fie consultati nici ei, nici alte organizatii din mediul de afaceri. Opinie separata face directorul ADR Nord-Est, Constantin Apostol, care colaboreaza foarte bine cu Guvernul.r
In componenta adresata consiliilor judetene (417 miliarde lei), ministerul a centralizat pe fata evaluarea. Depunerea proiectelor se face la MDP, iar evaluarea va fi decisa de doi reprezentanti ai MDP si unul de la Ministerul Administratiei Publice, stabileste HG nr. 758/2002, modificata. Ceilalti doi membri ai comisiei nu au drept de punctare. Proiectele vor fi analizate, selectate, evaluate in ordinea primirii la MDP, dar cu sprijinul nelipsit al ministerului lui Cozmanca. Visul Guvernului de a redesena harta regiunilor isi face loc prin nelipsitul teanc de proceduri.r
r
Primul proces pe fonduri Phare tratat cu sictir r
r
Actionarea in instanta a oficialilor romani se adauga celor 20 de cazuri anchetate pentru frauda. O serie de lideri politici au castigat proiecte pe fonduri Phare pe motivul ca „proiectul era beton”. Pentru prima oara in Romania, un roman din Olanda acuza responsabilii Phare ca selecteaza proiectele pe criterii ascunse. r
r
Anul trecut, Delegatia Comisiei Europene a cerut reevaluarea in mai multe regiuni, din cauza dedulcirii prea pe fata a politicienilor la fondurile europene. Potrivit Mediafax, Oficiul Antifrauda din UE a deschis 20 de anchete in Romania, cel mai mare numar fata de tarile vecine. Corectitudinea practicilor autohtone este acuzata acum si in instanta – primul proces de acest gen. r
Firma Intellect din Suceava a dat in judecata ADR, MDP, Guvernul Romaniei, pe primul-ministru, pe secretarul de stat Mihai David si pe directorul ADR Constantin Apostol, cerand daune de 514.000 euro plus o dobanda de 8% pe an. Firma a depus un proiect pe componenta Resurse Umane, solicitand o finantare de 298.000 euro (contributia solicitantului: 216.000). Proiectul a trecut de prima etapa de evaluare (eligibilitate, conformitate), insa a fost respins pe motiv ca nu indeplinea minimum 67 de puncte. Reprezentantul firmei, Gheorghe Andrisan, spune ca solicitantii nu au stiut de acest criteriu. El spune ca a dat in judecata nu pentru ca proiectul a fost respins, ci ca acest criteriu „a fost introdus ilegal dupa inchiderea licitatiei”. Intr-un raspuns oficial, directorul Apostol i-a explicat: „dupa termenul-limita de depunere a proiectelor (…), MDP si Delegatia CE au stabilit ca proiectele sa obtina minimum 67 de puncte”. r
Capital a solicitat lamuriri: directorul Apostol spune ca „nu il intereseaza sa comenteze pana la finalizarea procesului”. La insistentele noastre cu privire la situatiile exacte ale proiectelor finantate, acesta riposteaza ca ar fi o pierdere de timp prea mare pentru ADR. Contactat, seful Delegatiei Comisiei Europene, Jonathan Scheele, precizeaza: „Este adevarat ca MDP a cerut ca numai proiectele care obtin minimum 67 de puncte sa fie selectionate. Delegatia CE a sprijinit aceasta cerinta pe principiul: „valoarea cea mai buna pentru bani”. Intrebat la randul sau de ce acest criteriu nu a aparut in pachetul de licitatie, secretarul de stat Mihai David din MDP nu a raspuns pana la inchiderea editiei. r
Nimeni din MDP nu si-a asumat responsabilitatea pentru informatiile furnizate revistei Capital, semnate depersonalizat Biroul de presa.