In orasele din tara, presa se zbate intre interesele politice si cele de afaceri. O serie de ziare au fost cumparate, mai mult sau mai putin vizibil, de catre politrucii vremii. Cele care n-au batut palma cu vreuna dintre puterile vremii sunt hartuite juridic, economic si chiar prin agresiuni. Bacau, august 2002. Gonim spre Bacau, pentru intrevederea stabilita cu redactorul-sef al celui mai popular ziar local, „Ziarul de Bacau”. In centru, incercam sa identificam adresa si cerem asistenta unui trecator. „Cautati ziarul primarului?
”, ne intreaba suspicios acesta. „Nu, nu ziarul primarului”. „Atunci al sotiei lui
” „Nu, domnule!”
In Bacau, un oras cu 200.000 de locuitori, sunt trei cotidiene – „Desteptarea”, „Ziarul de Bacau”, „Monitorul de Bacau”, un post TV – Alfa – si cateva posturi de radio. Dintre acestea, primarul orasului, Dumitru Sechelariu, detine ziarul „Desteptarea” (succesorul fostului oficios comunist „Steagul Rosu); si statiile radio-TV. Sechelariu a cumparat ziarul „Desteptarea” in 1995. „Cel mai bun colaborator al meu, al primarului, este ziarul „Desteptarea”, cu ajutorul caruia imi realizez cel mai bine misiunea de primar. Cea mai buna metoda de a gasi deficientele la un bun public este ca cineva sa semnalizeze, sa spuna: „Dle primar, pe strada cutare nu s-a ridicat gunoiul, s-a furat becul, gura de canal” sau alte neajunsuri.” Sechelariu declara deschis ca ziarul l-a ajutat mult in alegerile din 1996, cand a fost reales pentru a doua oara. „Cred ca in 1996 m-a ajutat cel mai mult faptul ca am avut posibilitatea, fara sa platesc, sa exprim ceea ce doresc, ceea ce vreau sa fac. De fapt, platisem anticipat intretinerea ziarului, pentru ca, stim cu totii, din presa nu se castiga”. „Desteptarea” are un tiraj autodeclarat de 12.500 de exemplare (nu are insa o auditare independenta).
Chestionat pe tema libertatii presei, directorul editor Dorin Ciulina sustine ca nu sunt interferente si adauga: „Mai sunt ziare cu patroni implicati politic, iar „Desteptarea” publica stiri negative la adresa primariei”. Stiri negative la adresa institutiei, nu a primarului. „Cand apar neajunsuri, oamenii primariei vizati vor avea sedinta cu primarul si pot sa isi piarda slujba”, spune Sechelariu.
Primarul Bacaului a platit 1.100.000 de dolari pentru posturile de radio si televiziune Alfa, plus pentru cladirea in care functionau acestea. Sub acelasi acoperis functiona si cotidianul concurent, „Monitorul de Bacau”. „Cand am aflat ca primarul Sechelariu a devenit actionar semnificativ, ne-a fost limpede ca trebuie sa ne cautam alt sediu, oricat de solid era contractul de inchiriere pe care il aveam deja”, a declarat Liviu Avram, redactorul-sef de atunci. A urmat scindarea „Monitorului”: redactia a constituit „Ziarul de Bacau”, fondat de ziaristi cu nume in breasla, ca Alexandru Lazescu. Cu primarul, acest ziar nu are in comun decat foarte multe procese, de care n-a scapat aproape nici un redactor.
Cu toate acestea, trecatorul de pe strada asociaza involuntar firmele primarului cu orice ziar, indiferent de titlu. Sechelariu a anuntat in mai multe randuri ca vrea sa cumpere Letea, singurul producator de hartie de ziar din Romania. Ovidiu Fodor, de la „Buna ziua, Brasov”, spune ca aceasta achizitie va afecta, fara doar si poate, piata presei.
Spargerea celei mai puternice retele de presa locala
„Monitoarele” au rezistat presiunilor in principal prin forta retelei Nord-Est, care reusise sa devina in 1998 cea mai puternica retea de presa locala, cu 18 ziare locale. Unul dintre atuuri: actionari independenti, neimplicati politic, gazetari de profesie. Primul „Monitor” s-a constituit la Iasi in 1991, acolo unde se tehnoredactau si se tipareau si o parte din celelalte „Monitoare”. Extinderea rapida a adus reteaua „Monitorul” in dificultate financiara. A fost momentul in care grupul Curentul, finantat de Sorin Ovidiu Vantu, a preluat controlul prin franciza. Ziaristii si-au infiintat propriile societati de editare si au incheiat contracte de folosinta a titlurilor detinute de Vantu. Problemele financiare ale imperiului Vantu, declansate anul trecut, l-a adus pe Mihai Iacob ca proprietar al „Monitorului” (cei doi se afla in prezent in cercetarea Politiei). Iacob a vandut pe bucatele reteaua. Initial, a incercat sa insereze in contracte o clauza „prin care obliga redactia sa publice orice articol livrat de el, integral, la paginile indicate, cu fotografiile impuse de el”, declara Corneliu Condurache, directorul „Ziarului de Vrancea”. Redactiile nu au acceptat, ceea ce a declansat conflictul. In cateva orase, redactiile s-au rupt de Iacob si au continuat sa editeze aceleasi ziare, sub alt titlu. Asa a aparut „Ziarul de Vrancea”, „Ziarul de Bacau”, „Ziarul de Iasi”. Centrul de editare si tiparire pentru ziarele din Moldova a ramas la Iasi.
Presiunile au venit din toate partile. „Inca o incercare in martie-aprilie 2002, de-a dreptul disperata de a opri aparitia pe piata a cotidianului nostru: s-a incercat blocarea intrarii ziarului in Focsani si confiscarea tirajului. Dupa ce Posta Romana si Rodipetul ne-au refuzat, nejustificat, vanzarea ziarului, Primaria Focsani ne trimite astazi buldozerele pentru a ne ridica punctele de difuzare”, scria, la 2 aprilie, Alice Gheorghita, redactor-sef. Primaria a trecut la ridicarea chioscurilor de difuzare. „Ne-am legat cu lanturi de chioscuri, in semn de protest”, spune Lidia Grosei, redactor-sef adjunct „Ziarul de Vrancea”, insa buldozerele nu au putut fi oprite. Sentinta tribunalului a fost ignorata.
Controale fiscale pe capul presei incomode
Chioscurile nu aveau case de marcat, justifica actiunea Marian Lungu, seful Garzii Financiare.
Insa achizitia aparatelor fiscale, pentru care in prezent se platesc ratele la un contract de 400 de milioane de lei, nu a oprit confiscarea, dupa cum nu a oprit-o nici ordinul judecatoresc. „Casele de marcat sau orice alt pretext era la fel de bun pentru a impiedica distributia ziarului. 22 de chioscuri zac in camp, confiscate. Culmea ironiei, chiar acum doua zile am fost anuntati ca firma noastra de distributie va fi premiata, la o festivitate la care participa si premierul, pentru locul sapte la microintreprinderi”, spune Corneliu Condurache, directorul ziarului. Scos din reteaua de distributie proprie, refuzat de Rodipet si Posta, ziarul se vinde prin volanti. Bodyguarzii presedintelui de judet, Marian Oprisan, i-a amenintat si chiar batut pe unii dintre ei, presa publicand fotografia pumnului ridicat.
Publicul s-a dovedit fidel „Monitorului” pe care il stia, devenit „Ziarul de Vrancea”. Si in celelalte orase, cititorii s-au obisnuit repede cu noul format, precizeaza Alexandru Lazescu, directorul retelei Nord-Est, care aminteste cazul Iasi, „unde tirajul a fost recuperat in doua zile”.
Clonele „Monitorul” migreaza spre ziare de partid
Iacob nu a renuntat cu una, cu doua la „afacerea” cu presa. In orasele in care redactiile s-au rupt, clonele fostului „Monitorul” circula in paralel. Tot mai multe „Monitoare” au fost vandute, in mare secret, oamenilor apropiati de PSD. In Bacau, ultimele informatii sunt ca acesta ar fi ajuns la Iacobov (alt om de afaceri apropiatpartidului la putere). La Braila, Roman si Neamt, la Culita Tarata, si el deputat la putere. La data inchiderii editiei, in Brasov, Sibiu, Cluj, surse apropiate tranzactiei indica vanzarea acestora catre tabara unui alt deputat PSD, Constantin Nita. Acesta confirma cs a luat parte la negocieri, insa spune ca nu el va cumpara. Cum tipografia se vinde la pachet, alte sase ziare care se tipsresc aici sunt pe teren nesigur.
Familia Paunescu in presa din provincie
„Gazeta de Sud” acopera zona Olteniei, fiind de departe lider de piata cu peste 30.000 de exemplare auditate BRAT. Ca si Radio Sud, „Gazeta de Sud” este patronata de Media Sud-Est Bucuresti, condusa de Gheorghe Constantin Paunescu. Fratii Viorel, Valentin si George C. Paunescu reprezinta vechea garda a sustinatorilor PDSR, cei care au fost cu partidul de guvernamant chiar de la inceput. Numele lui Paunescu este asociat mai ales cu cotidianul national „Curierul National”, si mai putin cu presa locala. Redactorul-sef si directorul ziarului, Adrian Voinea, spune ca „patronatul nu se amesteaca in politica editoriala, acest lucru fiind clar stabilit”. El spune ca „Gazeta de Sud” publica textele unor analisti ca Stelian Tanase si Octavian Paler, texte pe care nimeni nu si-ar putea permite sa le cenzureze, iar aceasta este o dovada clara a noningerintei in editorial. Ziaristii de aici nu sunt scutiti de procese cu autoritatile, in urma anchetelor realizate. Conform unui sondaj recent, „Gazeta de Sud” ocupa peste jumatate din audienta celorlalte ziare din Craiova. Totusi, scandalurile financiare in care a fost implicat numele Paunescu (cum ar fi Bancorex) lasa urme in credibilitatea presei. In Iasi regasim o presa mai asezata. Ziarul cel mai popular este „Ziarul de Iasi”, cu peste 10.500 de exemplare. Clona fostului „Monitorul” a reprezentat o miza pentru aripa Adrian Butuca din PSD, care spera sa isi intareasca astfel pozitia in partid. Cum tirajul s-a prabusit imediat dupa demisia fostei redactii, ziarul a devenit masina de tocat bani chiar si pentru politicieni. Ei sustin acum ca nu au nimic in comun cu ziarul. Pe locul secund, dupa liderul de piata, se situeaza „Evenimentul”, un ziar preponderent de mica publicitate (in medie, 25 de pagini din 32). Urmeaza „Ziua de Iasi, „Monitorul”, „Flacara de Iasi”. r
In Iasi, presa a fost puternica de la inceput, din 1990, cand s-a lansat „Opinia studenteasca” (fondator Andi Lazescu), si aceasta pentru ca „nu a facut intelegeri politice”, spune redactorul-sef al „Ziarului de Iasi”, Toni Hritac. In opinia acestuia, in mediul politic si de afaceri din Iasi „exista un anumit cavalerism, folosesti floreta, nu parul”. Si „Ziarul de Iasi”, si „Agenda” din Timisoara au mizat pe capitalul de incredere, chiar daca au facut-o prin tehnici diferite. „Ziarul de Iasi” isi deschide zilnic editia cu anchete, in spiritul regulilor jurnalistice: „separarea informatiei de opinie tine de onestitate. Capitalul de credibilitate este capitalul cel mai important al unui ziar. Cititorii ii raman fideli, chiar si atunci cand este nevoit sa isi schimbe numele”, adauga Toni Hritac. „Un punct nevralgic al presei locale il constituie lipsa de instruire a jurnalistilor, dar si a managerilor”, observa Ioana Avadani, directorul Centrului penru Jurnalism Independent (CJI). r
La Timisoara, „Agenda” a pariat mai degraba pe stirile despre „omul care a muscat un caine” decat pe subiectele politice. In felul acesta, „nu esti obligat sa servesti un interes. Patronii nu te au cu ceva la mana”, spune Nicoleta Popescu, prim-redactor-sef adjunct. Reteta a avut un imens succes in Timisoara, unde saptamanalul „Agenda” a batut recordul in materie de presa locala, cu peste 80.000 de exemplare pe aparitie. In 1990, cand toata presa fosta comunista facea politica, Zoltan Kovacs, fondatorul „Agendei”, a simtit ca poate castiga pariul audientei trimitand politicul in josul paginii. Pe piata saptamanalelor mai exista „Banateanul”, editat de Media Pro, orientat mult spre reportaj, un gen jurnalistic rar in presa romaneasca, fie ea nationala sau locala. Cotidiene sunt mai multe, dar fara tiraje spectaculoase: „Renasterea banateana”, „Agenda zilei”, „Timisoara”, publicatie declarat monarhista si, de curand aparuta, editia de vest „Romania Libera”. Dintre posturile de televiziune, TV Europa Nova face parte din acelasi trust ca „Renasterea banateana”. Ar mai fi „Analog TV” si postul local Pro TV. r
Jurnalistul Malin Bot spune ca influentele de partid nu lipsesc si da exemplu ziarului „Prima Ora!”, cunoscut ca „publicatia de casa a PSD”. Totusi, spre deosebire de orasele mici, unde influentele sunt directe, in cele cu mai mult de 300.000 de locuitori primeaza aliantele de afaceri. r
r
Redactorul-sef Radu Mazare a ajuns primarr
r
Unul dintre punctele nevralgice unde pot fi atacate ziarele este sediul: cele mai multe stau in cladiri inchiriate de la primarie. Pentru ca a scris despre afacerile primarului, redactia „Jurnalului de Constanta” a fost evacuata la inceputul acestui an. Primarul Radu Mazare (exclus din PD) a invocat puncte slabe din contractul de inchiriere cu primaria. Primarul este direct implicat in industria presei. El este actionar la „Telegraf” si la televiziunea locala din Constanta, Soti TV. „Jurnalul de Constanta” este editat sub franciza trustului care include „Jurnalul National” si Antena 1. Transmis pe postul de televiziune, conflictul s-a auzit astfel la Bucuresti, ceea ce a smuls un comunicat oficial al Clubului Roman de Presa: „o asemenea imixtiune in circuitul difuzarii presei este un abuz grav, de natura sa afecteze dreptul la informare al cetateanului, prevazut in Constitutie”. A fost una dintre putinele dati cand Clubul Roman de Presa a sustinut presa locala.r
In Brasov, cotidianul „Transilvania Expres” domina piata. Actionariatul este impartit intre mai multe grupuri de interese politice diferite, care au cote aproape egale, ceea ce confera ziarului un oarecare echilibru. Pe locul al doilea vine „Monitorul de Brasov”, a carui soarta este deocamdata incerta. Ziaristii de la „Monitorul” spun ca pana acum au facut slalom printre influentele politice, migrand spre tabloid. Saptamanalul „Brasoveanul” a fost inchis dupa divergente intre redactia locala si conducerea Pro de la Bucuresti, care a invocat restrangerea de personal. In piata audio-video, lider ramane trustul Mix, condus de Aristotel Cancescu, presedintele Consiliului Judetean, dar se prefigureaza mutatii.r
Ioana Avadani, directorul CJI, constata ca „presa nu este conceputa ca un business in sine”, de vreme ce o serie de institutii de presa au fost cumparate de oameni de afaceri sau de persoane cu functii politice, care privesc astfel de investitii ca masini de tocat bani. „Pot suspecta ca este bine si folositor sa ai un organ de presa, prin care la un moment dat sa transmiti un mesaj, pe care sa il folosesti ca unealta de intimidare, daca nu de presiune, conform retetei „pac la „Razboiul”. E bine sa ai „Razboiul” tau”, considera directorul CJI. In aceste conditii, cercul jurnalismului de investigatie s-a strans foarte mult, crede si jurnalistul Mircea Toma, presedintele Agentiei de Monitorizare a Presei: „Toate ziarele au tabu-uri si imi asum responsabilitatea pentru aceasta declaratie”. Ultimul raport al Freedom House califica presa din Romania ca partial independenta si critica legislatia care stabilste pedepse cu inchisoarea pentru ziaristi. r
In vreme ce Guvernul acuza presa, inclusiv cea straina, ca deformeaza imaginea Romaniei, tot mai multe jurnale isi deschid editia cu fotografiile la cravata ale politicienilor.tr
r
Punctele slabe ale presei (In opinia CJI*)r
r
Vulnerabile economic: „Sunt publicatii care pot fi scoase de pe piata de o zi ploioasa, pentru ca depind atat de mult de vanzarile directe”, spune Ioana Avadani, directorul CJI. r
Al doilea punct nevralgic: relatia dintre patronii de presa si jurnalisti. Patronii ii privesc pe jurnalisti ca „piese de schimb”: „nu faci ce vreau eu, poti sa pleci, gasesc altii ca tine”. r
Un al treilea punct nevralgic este lipsa de instruire. Si pe partea de business, si pe partea editoriala. r
Piata este suprasaturata. Prea multe publicatii pentru cat poate piata sa duca. Ca potential, piata este mare. Numai ca este saraca. r
r
Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) este membru al unei retele internationale de centre de jurnalism din Europa Centrala si de Estr
r
TimiSoara r
(7 cotidiene, 2 saptamanale, 3 TV)r
Saptamanalul „Agenda” 86.000-90.000 ex., „Agenda Zilei”, cotidian, 4.600, ambele in trustul „Agenda”, fondat si condus de Zoltan Kovacsr
„Prima Ora”, cotidian (cunoscut ca publicatia de partid a PSD).r
„Timisoara” (publicatie monarhista)r
Editiile de vest ale unor ziare centrale: „Evenimentul Zilei” si „Ziua de Vest”, „Romania Libera”r
„Renasterea Banateana”, fara critici la adresa PSD, dar cu simpatii speciale fata de PRM.r
Saptamanalul „Banateanul”, r
trustul Pror
TV Europa Nova, si „Renasterea Banateana”, sunt din trustul lui Iosif Constantin Dragan r
Analog TV, ProTV regional.r
r
Cluj r
(4 cotidiene, 2 saptamanale)r
„Monitorul de Cluj” – Titlul: proprietatea lui Iacob, negociat cu deputatul PSD Constantin Nitar
„Ziua de Ardeal” – Exploziv Media, „Gazeta de Cluj”, saptamanal – Loretto Press, actionar comun Liviu Man, redactor-sef r
„Clujeanul”, saptamanal editat de PRO, (12.000)r
„Kronika”, cotidian de limba maghiara Kronika SA (12.000.)r
„Actualitatea Clujeana”, tiraj nedeclarat.r
r
Craiova r
(3 cotidiene, 2 TV)r
„Gazeta de Sud” distribuita in Dolj, Gorj si Mehedinti (peste 30.000, editat de Media Sud, condus de Gh. Constantin Paunescu), Radio Sud (trei orase)r
„Cuvantul Libertatii”, „Editie speciala”, tiraje nedeclarate, dar cu pondere totala sub 50% in piata r
Tv Terasat r
Tele U (Universitate).r
r
Brasovr
(6 cotidiene, 1 saptamanal, 3 TV) r
„Transilvania Expres”, (Tipotex Brasov) – 12.000r
(Actionariat impartit intre persoane cu diverse simpatii politice) r
„Monitorul de Brasov” – 6.000-7.500, Proprietar titlu: Mihai Iacob, editor: NEST Media SRL, Marius Stoianovici ziarist independent 95% (Iacob negociaza cu Constantin Nita vanzarea titlului)r
Sub 5.000 ex.: „Gazeta de Transilvania, „Buna ziua, Brasov” (Petrica Hogea, miliardar local cercetat de Politie), „Transilvania Jurnal”, „Obiectiv”, cunoscut ca zairul PSD, cu vanzari directe de ordinul sutelor. r
Trustul Mix – radio Mix (emite in 18 orase), Tv Mix (3 oarse), saptamanalul „Mix Express”: presedinte CA Aristotel Cancescu, presedintele CJ, ex-senator PD, actual PNL r
Pro Tv Brasov, trustul Pro.r
TVS Holdingr
r
Neamtr
(3 posturi tv, 1 cotidian) r
„Monitorul de Neamt” – Culita Tarata, deputat PSD (are si „Monitorul” de Braila si Roman)r
„Realitatea”r
Iulian Tocu, deputat PSD (controleaza 2 posturi din 3 existente – Tele7 Neamt si Tele M, ultima sub contract cu Pro TV)r
Unu Tv Neamt, Gheorghe Stefan.r
BACaU r
(3 cotidiene, 2 posturi TV, 1 radio) r
cotidianul „Desteptarea” (tiraj 12.500), „Alfa Radio”, „Alfa TV” – Trust media „Desteptarea” – Dumitru Sechelariu (PSD, primar). Difuzare proprie, tipografie proprie r
„Monitorul de Bacau” (2.000 ex.) – Iacob l-a vandut lui Iacobov (tiparit la tipografia Desteptarea)r
„Ziarul de Bacau” – (3.000 ex.) reteaua Nord-Est: tehnoredactat si tiparit la Iasir
„Eurosat” (Cablu TV).r
r
IASIr
(4 cotidiene) r
„Ziarul de Iasi” (11.000 – 13.000), editat de ziaristir
„Evenimentul” (preponderent mica publicitate)r
„Monitorul de Iasi” (2.500)r
„Flacara Iasiului” (tiraj necunoscut)r
r
Constanta r
(3 cotidiane, 2 TV)r
„Telegraf”, „SOTI TV” (printre actionari Radu Mazare, primarul Constantei)r
„Tv Neptun”r
„Ziua de Constanta”r
„Jurnalul de Constanta”.
