Concursul de licente organizat de Consiliul National al Audiovizualului (CNA) de la sfarsitul lunii iulie a.c. a mai pus o caramida la constructia pietei audiovizuale din Romania. La ultima sesiune au fost impartite 35 de licente radio si 11 licente TV. Nu este un numar impresionant, dar, cum aminteam, “buchetul de frecvente” completeaza cu putin peisajul audiovizualului autohton. Dintre castigatorii cu notorietate ai ultimei sesiuni se disting societatile Radio 21 (3 licente
Concursul de licente organizat de Consiliul National al Audiovizualului (CNA) de la sfarsitul lunii iulie a.c. a mai pus o caramida la constructia pietei audiovizuale din Romania. La ultima sesiune au fost impartite 35 de licente radio si 11 licente TV. Nu este un numar impresionant, dar, cum aminteam, “buchetul de frecvente” completeaza cu putin peisajul audiovizualului autohton. Dintre castigatorii cu notorietate ai ultimei sesiuni se disting societatile Radio 21 (3 licente redio), Compania de Radio Pro (2), BBC Romania (1), Pro TV SA (2 licente TV) si Antena 1 (2).
Statistica CNA (28 iulie 2005) arata ca institutia de reglementare in audiovizual a acordat, de la infiintare si pana in prezent, 5.706 licente radio, TV si cablu TV (inclusiv avize cablu si licente pentru satelit) pentru 943 de societati in 9.260 de localitati din tara. In prezent, exista 570 de licente radio in vigoare, detinute de 166 de societati. Sunt 164 de localitati in care exista licente radio in 42 de judete ale tarii. La TV, numarul licentelor in vigoare este de 210 si sunt detinute de 60 de companii. Sunt acoperite 88 de localitati cu licente TV in 41 de judete. Ce arata aceste cifre? O piata dezvoltata numeric, exploziva mai cu seama in domeniul cablului TV, ce acopera o buna parte din teritoriul tarii.
Care au fost principiile care au stat la baza acordarii licentelor de catre CNA in ultimii ani? “Asigurarea diversitatii, acoperirii teritoriului si dezvoltarea concurentei”, raspunde Attila Gasparik, membru al CNA. In piata de radio, consiliul a urmarit sa incurajeze atat dezvoltarea retelelor regionale (Radio Mix si Radio Deea), cat si a retelelor comerciale la nivel national (Kiss FM, Radio 21, Star FM). In ultima vreme, CNA a incurajat posturile comunitare, a deschis piata bucuresteana pentru posturile straine (BBC, Deutsche Welle), a fost atent la dezvoltarea statiilor pentru minoritati si a retelelor de stiri (Realitatea si Antena). A deschis concurenta radio in domeniul privat prin acordarea licentei pentru Info Pro, concurentul lui Europa FM. In ciuda acestor evolutii, Attila Gasparik afirma: “Piata de radio nu este inca asezata. Este dinamica, dar e tulbure.” Gasparik remarca fragilitatea economica a posturilor locale si faptul ca exista orase, precum Salonta (Bihor) sau Husi (Vaslui), care nu au inca un post local de radio.
“Piata de radio nu este inca asezata. Este dinamica,
dar e tulbure.”
Attila Gasparik, membru al CAN
Distributia posturilor radio-TV aflate in functiune in fiecare judet releva faptul ca oferta acopera marile aglomerari urbane. Judetul Brasov intrece Bucurestiul ca numar de posturi de radio aflate in eter. Urmeaza judetul Hunedoara (18 statii), Bacau (17), Harghita (16), Prahova (15), Constanta (15). Judetele cu cele mai putine statii sunt Giurgiu (2 posturi), Olt (3), Mehedinti (3) si Braila (4). Cate un post TV se afla in judetele Giurgiu, Teleorman, Mehedinti si Caras-Severin. Cea mai mare densitate de statii TV, cu exceptia Bucurestiului, este in judetul Brasov.
De altfel, acest judet detine cele mai multe licente radio-TV, asta si datorita rivalitatilor de afaceri dintre doua blocuri politice.
O cifra oficiala care sa arate cat la suta din populatia Romaniei este “acoperita” de posturile de radio private nu exista. stim in schimb ca la nivelul tarii, statia publica de radio acopera 90%. In mediul urban, se estimeaza ca posturile private acopera 85% din populatie. Potrivit ultimului val de sondaje, romanii asculta un canal in medie cinci zile pe saptamana. Este o medie mare, fapt ce arata ca cei care asculta, de obicei, un program de radio, il asculta des. Conform sondajelor, 11,4 milioane de romani cu varste de peste 11 ani asculta zilnic radioul. In mediul rural, numarul de ascultatori zilnic este de 4,8 milioane, adica 56% din populatia rurala, in varsta de peste 11 ani. In mediul urbanul mare (orase cu peste 200.000 de locuitori), se inregistreaza 1,7 milioane de ascultatori in fiecare zi, adica 68% din populatia acestui univers.
Specialistii din piata radio afirma ca in urmatorii ani vom asista la numeroase tranzactii, in care “pestii mari” (retelele) ii vor inghiti pe cei mici (statiile locale).
Societatile cu cel mai mare numar de licente TV
| Societatea | Nr. licente |
| Pro TV SA | 32 (4 satelit) |
| Antena 1 | 32 (1) |
| Global Video Media | 25 (1) |
| ABC Plus Media | 20 (19) |
| Amerom Television | 12 (2) |
| Realitatea Media | 12 (1) |
| Romsat Cardinal Network | 7 (6) |
| DTH Television Grup | 5 satelit |
| Broadcasting Media Corp. | 4 |
Sursa: CNA. Situatie existenta la 28 iulie 2005
Societatile cu cel mai mare numar de licente radio
| Societatea | Nr. licente |
| Prima Broadcasting Group | 50(2 satelit) |
| ABC Plus Media | 34(1 satelit) |
| Compania de radio Pro SRL | 29 (3 satelit si una nationala) |
| Audio Delta SRL | 24 (1) |
| Mitropolia Moldovei | 22 (1) |
| Radio Deea | 21 (1) |
| Radio XXL | 20 (1) |
| Radio SRL (Brasov) | 17 (1) |
| Radio Transilvania LBM | 15 |
Sursa: CNA. Situatie existenta la 28 iulie 2005