Când vorbești de harta spațiului Schengen, ai patru categorii mari de state: țările membre UE care sunt deja în acest spațiu, țările care sunt în Schengen dar care nu sunt în UE, țările care au refuzat să intre în Schengen și țările candidate la Schengen.
Stratfor a realizat o hartă a spațiului Schengen și a explicat foarte pe scurt și schematic, ca să înțeleagă și americanul de rând, ce anume se întâmplă "dincolo de baltă" legat de spațiul Schengen.
Există două state membre ale Uniunii Europene care au refuzat să fie membre Schengen. Este vorba despre Marea Britanie și Irlanda.
Justiția și miniștrii de interne din toate statele UE s-au întâlnit pe data de 7 martie la Bruxelles să discute, printre alte lucruri, posibilul acces al României și Bulgariei în spațiul Schengen, scrie Stratfor, care arată că Uniunea Europeană a amânat din nou decizia, în lumina paraliziei politice a Bulgariei și a viitoarelor alegeri din Germania.
Douăzeci și două de state membre ale UE plus Elveția, Norvegia, Liechtenstein și Islanda sunt membri ai acestui spațiu, unde sunt abolite controalele vamale, fapt ce facilitează integrarea economică în Europa prin ușurarea transportului bunurilor și a persoanelor.
În 2011, Parlamentul European a netezit calea României și a Bulgariei către Schengen, numai că aderarea noilor membri se face cu acordul tuturor membrilor existenți.
Germania, Olanda, Belgia, Franța, Danemarca și Austria s-au opus aderării României și Bulgariei, argumentând că niciuna dintre aceste două state nu au făcut suficiente progrese în sistemul justiției, a luptei împotriva corupției și a crimei organizate.
Mai mutl, există teama că persoane aparținând unor state non-UE vor avea acces în țări din spațiul Schengen prin România și Bulgaria, din cauza controlului vamal slab.
Majoritatea statelor din Vestul și Nordul Europei au o populație îmbătrânită și aflată în declin și au nevoie să importe forță de muncă pentru a-și menține stabile forța de muncă și sistemul de pensii, dar se confruntă cu o situație dificilă în anii care vin.
Astfel, ele trebuie să creeze un echilibru între atragerea de imigranți pe care să-i angajeze și a calma alegătorii care au sentimentul că o politică laxă a migrației le amenință siguranța socială. Astfel, tensiunea privind aderarea României și Bulgariei la Schengen este parte din această dilemă.
