Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a anunțat marți, pe data de 5 martie, că Parlamentul a adoptat proiectul legii privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă.
Angajații, protejați de hărțuirea la locul de muncă
Ministerul Muncii a anunțat într-un comunicat că astăzi, Parlamentul a adoptat legea de ratificare a Convenției nr. 190/2019 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind eliminarea violenței și hărțuirii în mediul de muncă.
„Proiectul a fost inițiat de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. Are o semnificație aparte acest vot dat înainte de 8 martie. Noua lege vine să protejeze angajații de abuzuri la locul de muncă, indiferent că sunt bărbați sau femei.
Conceptele de „violență și hărțuire” au fost redefinite conform evoluțiilor tehnologice și acum acoperă, printre altele, abuzul fizic, abuzul verbal, hărțuirea, mobbingul, hărțuirea sexuală, amenințările și urmărirea/supravegherea.
În plus, nu mai este limitat locul în care se poate produce un astfel de abuz doar în spațiul serviciului, ci și în delegații, team-building-uri, în timpul transportului și chiar în comunicările on-line”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, Ministrul Muncii și Solidarității Sociale.
Ratificarea Convenției OIM aduce claritate suplimentară în legislația națională și integrează norme juridice care anterior erau regăsite în mai multe acte normative, uneori fiind dificil de aplicat.
Potrivit comunicatului, prin acest nou cadru legal, atât angajații cât și persoanele aflate în perioada de probă, ucenicie, practică, voluntariat sau foști angajați vor beneficia de protecție.
Domeniile îmbunătățite de OIM
Convenția OIM îmbunătățește cadrul legal actual în următoarele domenii:
- securitate și sănătate în muncă;
- asigurarea inspecției și investigarea cazurilor de violență și hărțuire;
- justiție (urmărire penală, asistență juridică);
- problematica de gen și discriminare;
- sănătate publică (supravegherea furnizării de îngrijiri medicale și consiliere psihologică);
- protecție socială (cazarea victimelor în adăposturi, integrarea pe piața muncii a victimelor etc.).
Una din formele des întâlnite este hărțuirea morală
În România, subiectul hărțuirii la locul de muncă este abordat insuficient, indiferent de natura sa. Chiar dacă mulți angajați acceptă abuzurile ca parte din rutina lor zilnică, hărțuirea morală începe să fie recunoscută și la noi, iar lucrurile evoluează într-o direcție pozitivă.
Hărțuirea la locul de muncă poate lua diverse forme, inclusiv hărțuirea morală, care implică un comportament agresiv și abuziv față de un angajat sau un grup de angajați. Acest tip de abuz poate avea consecințe grave asupra stării mentale a individului și poate deteriora climatul de la locul de muncă.
Uneori numită și hărțuire psihologică sau bullying, hărțuirea morală poate adopta diverse forme, în funcție de abuzurile comportamentale comise. Acestea pot include:
- intimidarea prin limbaj sau gesturi, amenințarea de orice fel;
- crearea de presiuni și tensiune prin supraveghere excesivă;
- aplicarea unui tratament diferențial față de ceilalți angajați;
- discreditarea abilităților profesionale ale angajatului;
- răspândirea informațiilor false cu privire la viața profesională și personală a individului;
- izolarea individului de colegii săi – fie fizic, fie prin desemnarea sarcinilor astfel încât să nu fie nevoit să interacționeze cu ceilalți membri ai echipei;
- ignorarea repetată a individului, în ciuda încercărilor sale de comunicare;
- refuzul de a oferi angajatului sarcini, astfel încât să fie demotivat și, eventual, determinat să-și caute un nou loc de muncă;
- împovărarea angajatului cu prea multe sarcini, ducând la epuizarea sa.