Se discută intens despre importante libertăţii presei pentru democraţie și de ce Bulgaria a ajuns pe locul 112 în clasamentul „Reporteri fără Frontiere”. Totuşi, lipseşte un element foarte important şi anume prețul pe care economia îl plătește în termeni reali, notează jurnaliştii de la Dnevnik. Cât costă lipsa de libertate a presei bulgare?
Răspunsul vine dintr-un articol al revistei Journalism Studies, în care autorii prezintă o metodologie cu privire la modul de măsurare a daunelor economice cauzate de atacurile asupra mass-media, procesele împotriva jurnaliștilor și editorilor pentru a-i hărțui să nu mai facă dezvăluiri, violența și băgarea în închisoare a unor jurnaliști etc.
Potrivit acestora, țările cu libertate în scădere a presei pierd 1-2% din creșterea reală a produsului intern brut, scrie dnevnik.bg.
În mod concret pentru Bulgaria, aceasta înseamnă 1,1 – 2,2 miliarde de leva în fiecare an
Cealaltă concluzie importantă – și poate chiar mai importantă – a studiului este că există consecințe grave pe termen lung pentru economie, chiar și atunci când sunt restabilite condițiile pentru jurnalism profesional liber.
„Dorința fundamentală pentru libertăți democratice, inclusiv accesul la jurnalism onest și bazat pe fapte, nu poate fi niciodată eliminată. Dar restabilirea condițiilor pentru un astfel de jurnalism nu se traduce și printr-un efect economic automat. În țările în care această libertate a fost eliminată, creșterea economică nu este complet restabilită, chiar și atunci când aceasta este restabilită”, explică autorii.
Și acest lucru a respins mult timp investitorii serioși care doresc un mediu mai sigur pentru a investi într-o anumită țară. „Acesta este un moment foarte important în vremuri în care frustrarea față de economie slăbește, de asemenea, voința pentru democrație, cu o neîncredere tot mai mare față de mass-media și cu creșterea guvernelor populiste și autoritare care încearcă să controleze mass-media”, au adăugat ei.
Echipa este formată din specialiști în economie, jurnalism și media și a folosit date despre creșterea economică a 97 de țări și evaluarea libertății mass-media de la Freedom House în perioada 1972-2014.
„Concluziile noastre confirmă alte studii economice care arată că instituțiile responsabile pentru statul de drept sunt strâns legate de o creștere economică mai puternică. Munca noastră ține cont de starea educației, de piața muncii și de capitalul fizic”, se arată în articolul publicat de The Conversation.
Când libertatea mass-media este restricționată, se ajunge la decizii proaste și consecințe dăunătoare atât pentru lideri, cât și pentru oameni
Autorii subliniază că, în conformitate cu Freedom House, libertatea de exprimare poate fi restabilită – atâta timp cât se oferă posibilitatea – chiar și după represiuni prelungită, dar cred că această perioadă poate fi foarte lungă.
„Știm că această organizație este doar una dintre cele care monitorizează accesul la drepturile politice și libertățile civile. Ea folosește o viziune specifică și centrată pe înțelegerea în SUA a libertății personale, inclusiv prinvind dreptul la vot, libertatea de exprimare, egalitatea în fața legii, care poate fi influențate de factori de stat sau nestatali. Admitem că munca noastră nu poate și nu ar trebui să înlocuiască analizele nuanțate într-un context specific, modele culturale și de media”.
Dar Freedom House ia în considerare și capacitatea jurnaliștilor de a lucra liber pe subiecte de interes public și arată care este legătura cu prosperitatea economică:
„O presă gratuită poate informa cetățenii despre succesele și eșecurile liderilor lor, poate transmite nevoile și dorințele oamenilor către structurile de guvernare și poate oferi o platformă pentru schimbul deschis de informații și idei. Când libertatea mass-media este restricționată, aceste funcții vitale sunt blocate, ceea ce duce la decizii proaste și consecințe dăunătoare atât pentru lideri, cât și pentru oameni”.
În concluzie, autorii spun că o presă liberă combinată cu o educație mai bună sunt factori-cheie pentru îmbunătățirea economiei. Ei își amintesc că opresiunea și cenzura prelungită afectează dorința oamenilor de a căuta mass-media liberă și cred că cererea este legată de calitatea educației.