"ANRE va continua să fixeze preţul final pentru consumatorii casnici de gaze. Preţul va fi stabilit anual, urmând ca eventualele diferenţe să fie recuperate anul următor", a explicat Havrileţ. 

El a arătat că, în următoarele zile, până la sfârşitul săptămânii, ANRE va emite un ordin în care va aproba un preţ final reglementat pe care furnizorii pentru piaţa reglementată vor trebui să îl respecte. 

"Practic, în ceea ce priveşte preţul final, de la 1 aprilie va fi o ajustare modică de 1-2% pentru consumatorii casnici pentru întregul an gazier de acum încolo până la 1 aprilie 2018. Dacă în această perioadă vor fi diferenţe mari faţă de preţul pe care îl stabilim acum, vom discuta la momentul respectiv dacă este nevoie sau nu de o nouă ajustare, dar nu mai puţin de 5%. Nu discutăm decât dacă vor fi diferenţe mai mari de 5% faţă de acest preţ", a subliniat şeful reglementatorului. 

Havrileţ a mai spus că ANRE va calcula preţul final de la 1 aprilie pornind de la preţul actual de 60 de lei pe MWh pentru gazele de producţie internă, însă, pe viitor, autoritatea nu va mai putea da preţuri de referinţă. 

"Considerăm că acest preţ este o bază foarte bună pentru a se forma preţurile în mod liber şi vom vedea anul viitor dacă a crescut, cu cât a crescut", a apreciat preşedintele ANRE. 

Totodată, el a explicat că, dacă pe parcursul următorului an gazier, adică aprilie 2017 – aprilie 2018, vor fi diferenţe foarte mari între preţul pieţei şi cel pe care l-a luat în calcul ANRE pentru preţul final, se ia în calcul posibilitatea unor ajustări trimestriale sau semestriale. 

"Aceasta dacă vor fi diferenţe mai mari de 5%. Dacă nu vor fi diferenţe mai mari de 5%, vom merge aşa până anul viitor şi vom vedea atunci", a mai arătat Havrileţ. 

El a susţinut că nu există riscul ca preţul gazelor de producţie internă să ajungă la nivelul celor de import, atâta vreme cât necesarul de import este de circa 2% la nivelul unui an. 

În urmă cu două săptămâni, Emil Calotă, vicepreşedinte al ANRE, a declarat că liberalizarea pieţei gazelor nu este legată doar de evoluţia preţurilor, ci trebuie privită ca o transformare într-o piaţă care funcţionează după regulile de competiţie. 

"La gaze, liberalizarea de care vorbim – aici se fac multe comentarii şi confuzii – nu înseamnă neapărat cum evoluează preţurile, este de fapt formula de a simplifica o decizie şi un proces extrem de complicat în a înlocui transformarea unui sector vital pentru România, care este sectorul de gaze, într-un sector funcţional pe principiile economiei de piaţă. Liberalizarea nu înseamnă doar cum evoluează preţul, ci înseamnă ce mecanisme am pus la punct să funcţioneze piaţa după regulile de competiţie, care sunt regulile pe care jucătorii trebuie să le respecte şi cum funcţionează pieţele principale, secundare şi derivate în sectorul respectiv, cum asiguri protecţia unei categorii de consumatori şi cum creezi o predictibilitate din punctul de vedere al evoluţiei inputurilor economice, care, sigur că da, până la urmă înseamnă preţuri şi tarife", a spus Calotă. 

Potrivit acestuia, discuţiile din spaţiul public legate de liberalizarea pieţei gazelor nu trebuie reduse la mărirea sau micşorarea preţurilor. 

"Nu trebuie să simplificăm, să spunem mărim, micşorăm sau nu preţul. Când vorbim de liberalizare, trebuie să spunem cât de funcţională e o piaţă dereglementată, unde intervenţia statului se rezumă, după ce a definit politici şi strategii, la a face reguli şi a urmări ca ele să fie respectate", a continuat Emil Calotă. 

AGERPRES