El a fost întrebat de preşedintele comisiei, deputatul Iulian Iancu, care este poziţia ANRE cu privire la scumpirea energiei electrice din acest an.

"Este primul an când avem o piaţă liberalizată total la gaze şi 90% energie electrică. Deci, practic, 2017 este anul în care România a liberalizat piaţa gazelor şi energiei electrice", a arătat Havrileţ.

El a susţinut că în acest an s-au întâmplat două elemente majore, care au o caracteristică comună, respectiv un vârf de consum de energie electrică, într-o perioadă de turbulenţe deosebite din punctul de vedere al climei.

"Un moment este ianuarie 2017, când am avut o solicitare crescută de energie electrică pe piaţă, odată cu o serie de elemente negative: o vreme foarte friguroasă, o solicitare mare de energie electrică, o lipsă de energie hidro în sistem, care este o energie ieftină. Acest lucru a făcut ca preţul energiei pe cărbune să urce foarte mult, ajungându-se la valori foarte mari, de până la 650 de lei pe MWh, dacă facem o comparaţie cu preţul mediu pe PZU până la acel moment, de 150 de lei – 160 de lei. A fost un salt foarte mare, de natură să pună întrebări ce anume se întâmplă", a spus oficialul ANRE.

El a adăugat că în luna iulie a fost o situaţie similară, când a existat o solicitare foarte mare de electricitate, de data aceasta pe fondul unor temperaturi extrem de mari. Toate acestea coroborate cu o vară secetoasă şi o lipsă a vântului, deci o producţie mică de energie hidro şi eoliană. Astfel că şi în timpul verii s-a produs mai multă energie pe cărbune, care este scumpă.

"Totodată, piaţa de echilibrare a ajuns la un nivel mult mai mare, de la 5% în mod obişnuit a ajuns la 12%. Aceasta este o piaţă penalizatoare (preţul este mult mai mare decât în piaţa spot – n.r.). A existat întrebarea dacă producătorii din surse ieftine nu s-au îndreptat cu precădere pe această piaţă. Am solicitat Consiliului Concurenţei să întreprindă o analiză, însă rezultatul controlului a fost că nu s-au găsit elemente de perturbare artificială a preţurilor în sensul înţelegerii dintre producători", a continuat preşedintele ANRE.

El a arătat că reglementatorul pregăteşte un raport special dedicat celor două momente din acest an, pe care îl va transmite separat comisiei de anchetă.

"Practic s-a constatat că, dacă nu avem resurse regenerabile ieftine, apă, vânt, suntem dependenţi de cărbune, care este scump. Iar capacitatea declarată de producţie de 22.000 de MW nu există, nici măcar cei 14.000 de MW, care se presupune că sunt funcţionali în orice moment, nu sunt funcţionali. Aici avem o analiză comună cu Transelectrica, operatorul pieţei de echilibrare, care ne prezintă că, începând cu o solicitare de 7.500 – 8.000 de MW există probleme de alimentare şi de asigurare a funcţionării sistemului energetic naţional în siguranţă", a susţinut preşedintele ANRE.

Spre comparaţie, marţi, 10 octombrie, consumul naţional de electricitate a avut o medie 7.064 de MW, potrivit datelor Transelectrica.

Havrileţ a afirmat că de-a lungul anului au existat şi probleme cu unul dintre cele două reactoare de la Cernavodă, ceea ce a dus, din nou, la reducerea ofertei de energie în piaţă.

"Toate aceste elemente au dus la creşterea preţului. Pentru a se asigura funcţionarea corectă a sistemului, ar trebui ca în politica şi în strategia de dezvoltare a sistemului energetic să se propună mărirea capacităţii de producţie din surse care nu sunt regenerabile. Aşteptăm investiţia de la Iernut (centrală pe gaze construită de Romgaz – n.r.), de 250 de MW, care va avea un aport foarte mare, în special pentru siguranţă", a subliniat Havrileţ.

El a mai mai spus că ANRE a trimis echipe de control la producătorii de energie pentru a vedea situaţia exactă privind capacităţile funcţionale ale fiecăruia.