Grecii îşi precipită fuga cu banii din bănci. Teama de a nu se trezi cu drahme devalorizate în contul lor, că li se va reţine o parte din sumă sau că instituţiile de credit vor da faliment este pur şi simplu prea mare. Retragerile s-au cifrat luna trecută la 5 miliarde euro, iar acum băncile mai stau pe depozite de numai 133,7 miliarde euro. Suma este cu 32 miliarde euro mai mică decât cea din noiembrie 2014, ceea ce se traduce cu retrageri medii de 167 milioane euro pe zi.
Deja instituţiile de credit greceşti se bazează disproporţionat mai mult pe asistenţa de urgenţă a băncii centrale însumând 80,2 miliarde euro, faţă de ceea ce băncile reuşesc să atragă prin mijloacele pieţei din economia elenă.
Hemoragia de resurse a sistemului bancar grecesc s-a accelerat încă de la cumpăna dintre ani pe măsură ce se contura victoria în alegerile parlamentare de la sfârşitul lui ianuarie a.c. a formaţiunii stângii radicale Syriza, adversară a măsurilor de austeritate şi în favoarea unor negocier mai dure cu partenerii externi în finanţarea datoriei publice.
Ministrul de finanţe Yanis Varoufakis a refuzat să facă o legătură între triumful partidului din care face parte şi neîncrederea în creştere a grecilor în băncile locale. Spargerea precipitată a depozitelor reprezintă doar un simptom, boala fiind în realitate reprezentată de insolvenţa de facto a acestora care nu are nicio legătură cu schimbarea de putere de la Atena, declara Varoufakis pentru BBC.
