CEO-ul holdingului Raiffeisen crede ca autoritatile romane ar trebui sa pregateasca un „pachet de sprijin” pentru sistemul bancar romanesc, dupa modelul vestic
Un sprijin din partea autoritatilor de 10 miliarde de euro, din care 5 miliarde de euro pentru sistemul bancar, ar fi suficient pentru a stabiliza lichiditatile, a declarat, la Viena, Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen International Bank – Holding. „Industria bancara romaneasca ar trebui sa inceapa cat mai rapid discutii cu noul guvern si cu Banca Nationala, pentru ca nu cred ca BNR va lua masuri unilaterale imediat dupa numirea noului Executiv”, spune Stepic.
Potrivit afirmatiilor sale, pachetele de sprijin pentru sistemul bancar, dupa modele aplicate in Occident, lipsesc aproape cu desavarsire in Centrul si Estul Europei, exceptie facand Rusia, Ungaria si, intr-o faza incipienta, Polonia. „In toate statele din regiune nu s-a intamplat decat o majorare a garantiei pentru depozite si o usoara reducere a rezervelor minime obligatorii constuite de banci la bancile centrale. Au lipsit insa eforturile de a recapitaliza bancile si garantiile pentru inprumuturile interbancare”, arata Stepic.
Seful Raiffeisen crede ca politicienii din regiune se amagesc atunci cand isi inchipuie ca, daca bancile din tarile lor au proprietari banci occidentale, acestia din urma vor continua sa-si imprumute permanent subsidiarele din estul si centrul Europei. „Ne putem sustine cu capital subsidiarele din Europa Centrala si de Est, dar numai atata timp cat piata este functionala. Altfel, nu putem finanta intreaga economie, nu putem tipari dolari pentru a-i trimite in Romania sau in alte tari”, spune Stepic.
In opinia sa, in cazul Romaniei, ajutorul autoritatilor ar trebui indreptat catre rezolvarea problemelor de lichiditate, prin acordarea de garantii pentru imprumuturile interbancare si facilitati care sa permita bancilor sa se refinanteze pe termen scurt in valuta, in conditiile in care mare parte a imprumuturilor care au mers si catre populatie trebuie refinantate pe piata nelichida de acum. Presedintele Raiffeisen Bank Romania, Steven van Groningen, spune ca pentru stimularea creditarii ar putea functiona si o alta masura: „s-a vorbit sa nu mai facem rezervele minime obligatorii pe baza de pasive (n.r. depozite atrase), ci pe baza de active (n.r. credite acordate). Ar putea stimula creditarea, chiar daca ar diminua rezervele. Sunt multe masuri de sprijin pentru care nu trebuie sa apelezi la banii publici”.
Alte masuri ale autoritatilor ar trebui sa ajusteze excesul de cerere pentru consum, sa diminueze deficitul bugetar si sa creasca absorbtia fondurilor europene. „Pentru bugetul de stat nu e loc de relaxare. Cresteri de taxe ar fi contraproductive, dar majorari de salarii nu sunt recomandate”, arata Herbert Stepic. Seful Raiffeisen nu exclude riscul ca „pachetele de sprijin” din partea autoritatilor din diferite tari sa atraga si un exces de reglementare si de crestere a controlului in sistem, pe care bancherii sa il regrete ulterior, dar crede ca astfel de masuri sunt necesare si ar trebui discutate inainte de autoritati cu bancile comerciale. „Daca unele tari aplica aceste pachete, iar altele nu, cine credeti ca va castiga? Evident, primele. E o problema sistemica in care ne aflam cu toti si sprijinul autoritatilor este necesar”, spune acesta.
Anticiparile sale privind situatia din economia romaneasca in 2009, in lipsa unor masuri rapide, sunt pesimiste. Astfel, cursul de schimb se va afla sub presiune, date fiind problemele comertului exterior si deficitul mare de cont curent, rezervele valutare sunt limitate, o problema suplimentara va fi refinantarea datoriei tarii in 2009, sunt asteptate mai putine investitii straine directe si o mai mica disponibilitate a bancilor de a finanta proiectele pe termen lung. Toate acestea intr-un context international in care efectul de contagiune al crizei financiare a scos din circulatie sume uriase: circa 6.000 de miliarde de dolari.
Ajutor de la statul austriac pentru Erste si pentru Raiffeisen
Pentru a contracara efectele crizei, Uniunea Europeana ar putea pregati un program de sustinere a economiei comun cu cel al SUA, pregatit de presedintele ales, Barack Obama, si estimat la 500 miliarde de dolari, potrivit presedintelui Comisiei Europene (CE), Jose Manuel Barosso.
CE a aprobat, marti, si programul Austriei de sprijinire a bancilor aflate in dificultate din cauza crizei financiare in valoare de 100 miliarde de euro. Prima banca din tara care a acceptat sa fie inclusa in program, cu o infuzie de capital de 2,7 miliarde de euro din partea statului, a fost Erste Bank, actionarul majorital al BCR.
O suma situata sub jumatate din nivelul celei cerute de Erste va fi solicitata si de Raiffeisen, care va folosi fondurile pentru a majora raportul dintre capitalul bancii si activele cu grad de risc. Herbert Stepic considera ca in cazul unor astfel de masuri nu se poate vorbi de „nationalizare”. A afirmat, pentru Capital, ca impartaseste opinia potrivit careia ajutorul guvernamental se poate dovedi „otravit” uneori pe termen lung si se declara impotriva solutiilor de „nationalizare” in industria bancara, chiar daca a existat in trecut si un exemplu de succes, cel al Suediei, unde statul a preluat banci pentru a le restructura si revinde ulterior in castig.
Oana Osman, corespondenta de la Viena
