Ediţia din acest an a Salonului de inventică pentru tineret se remarcă prin numărul scăzut al participanţilor şi printr-un singur vector de interes, şi anume zona eco, mai exact reducerea consumului de energie. O parte dintre „invenţii” sunt simple aplicaţii  ale unor cunoştinţe elementare de fizică.

Dacă eşti pasionat de ştiinţă şi tehică, vrei să te pui la curent cu invenţiile generaţiei tinere de tehnicieni şi inovatori români şi mergi să vizitezi salonul de inventică de la Gaudeamus, vei fi dezamăgit. Majoritatea lucrărilor celei de-a opta ediţii a Salonului Naţional de Inventică pentru Tineret din cadrul Târgului de Carte „Gaudeamus”, în desfăşurare în acestă perioadă la Romexpo, se îndreaptă spre zona eco, un lucru firesc având în vedere faptul că este domeniul care atrage cei mai mulţi bani în prezent. Boom-ul „afacerilor verzi” este la început şi probabil inovaţiile tehnologice din următorii ani vor fi centrate pe această obsesie.

Găselniţe tehnologice pe post de „invenţii”

„Să fiţi sănătoşi, să aveţi încredere în voi, avem nevoie de voi, sunteţi motorul şi oglinda patriei”, a spus la deschidere ministrul Tineretului şi Sportului, Sorina Luminiţa Plăcintă. Dacă acest salon de inventică ar fi privit ca o oglindă a evoluţiei României din punctul de vedere tehnologic, am avea motive serioase de îngrijorare.

Doi studenţi din Iaşi au reuşit să trecă de comisia de selecţie a proiectelor, pentru că este vorba de un concurs, cu un dispozitiv pe bază de quartz care se agaţă de picior şi, în timpul mersului, transformă energia mecanică în energie electrică pe care o direcţionează spre telefonul mobil. Numai că revoluţionarul „încărcător ecologic de mobil” se găseşte de câţiva ani pe toate site-urile pentru cei pasionaţi de zona pop-aplicată a ştiinţei, ba chiar pe portaluri ca make.com, care te invaţă cum să  construieşti acasă tot felul de jucării de acelaşi tip.

Cea mai apreciată lucrare de la salon a fost o minihidrocentrală electrică care, construită la o scară mai mare, ar putea asigura necesarul de electricitate pentru o gospodărie. Nu este însă vorba de nici o inovaţie tehnologică, ci doar aplicarea unor mecanisme inventate cu mult timp în urmă şi customizate pentru a funcţiona pe râuri. Costul unei astfel de cetrale ar fi, dacă s-ar produce în masă,  de aproximativ 3.500 de lei şi, teoretic, ar avea nevoie de o revizie abia după 30 de ani.

Reducerea consumului de benzină

Singurul dintre participanţi care a avut parte de recunoaştere pentru proiectele sale este Corneliu Birtok-Baneasa, care a construit un accesoriu pentru automobil care are ca efect reducerea cu până la 15% a consumului de combustibil. Dispozitivul a fost numit „filtru aspirant inversat” şi este un device multifuncţional care scade consumul de combustibil între 15 şi 20 de procente şi reduce noxele poluante şi aduce un câştig motorului pe sarcini mici, tranzitorii şi mijlocii folosite în mediul urban.

Invenţia a fost premiată cu aur la saloanele Inventika (Bucureşti) şi Ezureka (Bruxelles) şi cu argint la Salonul de la Geneva. Studentul şi-a propus să lanseze o linie de fabricaţie proprie, care ar produce filtrele la preţuri între 80 şi 100 de lei. A doua invenţie cu care Corneliu Birtok-Baneasa s-a prezentat la salonul „Gaudeamus” este un dispozitiv pentru măsurarea presiunii de ardere a unui motor OTTO, cu scopuri strict didactice.