Hidroelectrica se află în insolvenţă din februarie 2014, pentru a doua oară. Compania a mai fost anterior în procedură de reorganizare judiciară în perioada iunie 2012 – iunie 2013.
"Decizia nu este definitivă, dar este executorie", a precizat Remus Borza, administratorul judiciar al companiei, citat de Agerpres.
Cea mai importantă măsură din perioada insolvenţei a fost rezilierea contractelor bilaterale încheiate direct cu mai mulţi traderi de energie, aşa-numiţii băieţi deştepţi, cele mai mari fiind contractele cu Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie şi Energy Financing Team.
Contractele bilaterale pe termen lung au adus companiei Hidroelectrica prejudicii de peste 1,1 miliarde de euro, se arată în raportul administratorului privind cauzele insolvenţei, în special "din cauza duratei foarte mari a contractelor, de peste 10 ani şi a caracterului vag şi general al prevederilor contractuale care nu permit Hidroelectrica să înceteze contractele în ipoteza neajungerii la un acord privind preţul energiei corelate cu evoluţia preţului pe piaţa concurenţială".
"Dacă la momentul încheierii lor, majoritatea la nivelul anului 2004, solicitările de contractare a energiei electrice către Hidroelectrica erau reduse şi, astfel, încheierea contractelor bilaterale a reprezentat un avantaj economic pentru Hidroelectrica, ulterior, aceste contracte au devenit în mod evident prejudiciabile pentru societate, renegocierea preţurilor de livrare a energiei deşi realizată la nivelul fiecarui an pentru anul următor fiind mult sub preţul mediu anual al Pieţei Zilei Următoare", se arată în raportul menţionat.
Mai departe, după ieşirea din insolvenţă, Ministerul Energiei, acţionarul majoritar al Hidroelectrica, are în vedere listarea la bursă a unui pachet de 15% din acţiunile companiei. Fondul Proprietatea, care este singurul acţionar minoritar al Hidroelectrica, evaluează participaţia sa de 20% la 594 milioane de euro (676 milioane de dolari), ceea ce indică o valoare de 2,97 miliarde de euro pentru întreaga companie. Aceasta ar putea fi prima ofertă iniţială primară (IPO) a unei companii de stat din România, de la listarea Electrica, în 2014.
În februarie, Hidroelectrica a angajat compania de consultanţă Deloitte pentru servicii de audit financiar asupra situaţiilor financiare întocmite pentru perioada 31 decembrie 2015 – 31 decembrie 2017, inclusiv servicii aferente listării la bursă.
Hidroelectrica a înregistrat, în 2015, un profit brut de 1,1 miliarde lei, de 3,5 ori mai mare decât cel raportat în 2010, anul care până acum fusese cel mai profitabil pentru companie.
"În cei 4 ani de insolvenţă, Hidroelectrica a trecut printr-un proces radical de restructurare şi eficientizare. În urma acestui proces, Hidroelectrica a devenit cea mai profitabilă companie din România, în ultimii 3 ani înregistrând o EBITDA de 63% din cifra de afaceri. Insolvenţă Hidroelectrica a demonstrat că şi companiile statului au potenţial, a arătat că şi ele pot genera stabilitate, încredere, performanţă şi profit dacă sunt administrate corect", a declarat Remus Borza, potrivit unui comunicat al companiei remis în urmă cu două săptămâni.
El a arătat că Hidroelectrica este un model aspiraţional şi pentru alte companii ale statului şi nu numai. "Pe fondul acestor evoluţii pozitive, Hidroelectrica va consemna în 2016 un profit record de 1,3 miliarde de lei. Azi avem un grad de umplere de 79% în lacuri faţă de 67% la aceeaşi dată a anului trecut. Asta înseamnă o rezervă de 2,5 TWh, ceea ce ne va permite să vindem mai mult şi mai scump în perioada de vară, maximizând astfel veniturile şi implicit rezultatul financiar", a continuat Borza.
El a arătat că, tot în 2016, Hidroelectrica va consemna un alt record: cel mai mare preţ încasat de o companie în urma unui proces de listare. "Dacă aplicăm un multiplu de doar 10 ori EBITDA, deşi în industria energetică multiplul e de 15-18 ori EBITDA, valoarea companiei ar fi de 5 miliarde euro. Un pachet de 15% din capitalul social, care face obiectul IPO, înseamnă 750 milioane de euro, de departe un record absolut înregistrat de o companie românească în urmă listării pe bursă', a mai spus reprezentantul Euro Insol.
În primele cinci luni ale anului, Hidroelectrica a avut o cifră de afaceri de 1,29 miliarde de lei, în scădere cu 18% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, se mai arată în comunicat. Compania a produs în această perioadă o cantitate de energie de 6,9 TWh.
"Pe fondul scăderii producţiei cu 1,4 TWh din cauza unei hidraulicităţi mai scăzute în primele luni ale anului 2016, coroborat cu scăderea preţului mediu de tranzacţionare de la 164 lei/MWh în 2015 la 156 lei/MWh în 2016, cifra de afaceri a scăzut cu 18% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Din aceleaşi considerente şi rezultatul financiar este mai mic cu 12%, respectiv 560 milioane lei faţă de 635 milioane lei înregistrat de societate pe primele 5 luni din 2015", au menţionat reprezentanţii Hidroelectrica.
Totodată, în urma scăderii costurilor şi optimizării activităţilor şi fluxurilor, marja profitului brut a crescut de la 40% în 2015 la 43% în 2016.
Hidroelectrica avea la 31 mai 2016 o lichiditate proprie de 1,6 miliarde de lei care creşte în fiecare lună cu circa 100 milioane de lei. Doar din dobânzi la depozitele bancare, Hidroelectrica a câştigat pe primele cinci luni 7,4 milioane de lei.
Referitor la decizia instanței de a evalua favorabil condițiile de ieșire din insolvență a Hidroelectrica, ministrul Energiei Victor Grigorescu face următoarele declarații:
Salutăm decizia instanței privind îndeplinirea condițiilor de ieșire din insolvență a companiei Hidroelectrica, una dintre cele mai importante societăți din energie. A fost parcurs un proces complex de restructurare care a făcut din Hidroelectrica, astăzi, un pilon al Sistemului Energetic Național, o companie profitabilă, cu aspirații reale de a deveni inclusiv un lider regional în acest sector. Următoarea etapă este selecția unui Consiliu de Supraveghere profesonist și integru care sa dea companiei o viziune strategică și care să sprijine dezvoltarea și modernizarea capacităților de producție și creșterea eficienței economice.
