Intrarea în procedura de insolvență vine la doar șapte-opt luni de la ieșirea din insolvență (iunie 2013), procedură în care s-a aflat companie pe o perioadă de un an de zile, timp în care toate contractele bilaterale încheiate cu furnizorii de energie au fost reziliate.
'Hidroelectrica s-a întors în insolvenţă în urma unei pronunţări de către Curtea de Apel Bucureşti a hotărârii de admitere a unor recursuri a căror pronunţare fusese amânată pentru astăzi (marţi n.r). În principal ele sunt cunoscute publicului ca recursurile 'băieţilor deştepţi' la hotărârea de închidere a procedurii. Judecătorul sindic al Tribunalului Bucureşti închisese procedura, Hidroelectrica ieşise din procedura insolvenţei, era liberă să implementeze management profesionist, era liberă să se dezvolte, era liberă să investească, era liberă să se listeze pe bursa de la Bucureşti şi pe cea de la Londra', a explicat Remus Vulpescu la Digi24.
Potrivit Agerpres, Vulpescu a precizat că aceste progrese vor fi suspendate, iar listarea la bursă nu mai poate fi luată în discuţie, cel puţin în cursul acestui an. 'Toate aceste progrese sunt acum suspendate şi pot fi anulate, dărâmate de către hotărârea Curţii de Apel, pe care nu îmi permit să o critic sub aspectul corectitudinii şi legalităţii pentru că nici măcar nu îi cunosc motivarea. Reintrarea în insolvenţă înseamnă că listarea pe bursele de la Bucureşti şi Londra în cursul anului 2014 nu mai poate fi luată în discuţie, cel puţin nu în calendarul iniţial convenit cu Fondul Monetar Internaţional şi cu marii investitori străini, înseamnă că tot ce a reprezentat progrese pe managementul profesionist, Consiliu de Supraveghere numit conform Ordonanţei 109/2011 şi Directoratul acum în proces de selecţie şi pe punct de a fi numit un Directorat competent, bun profesionist, sunt iarăşi teme care trebuie suspendate şi direcţii în care nu se mai pot face progrese', a mai spus Remus Vulpescu.
Pe de altă parte, în 20 februarie, Remus Borza, fostul administrator judiciar al companiei în timpul primei perioade de insolvenţă şi preşedinte al Consiliului de Supraveghere Hidroelectrica până în decembrie 2013, declara, pentru Agerpres, că la Curtea de Apel se judecă contestaţiile depuse de traderii de energie cu privire la denunţarea contractelor bilaterale cu Hidroelectrica iar miza recursurilor 'băieţilor deştepţi' este de 1,3 miliarde lei.
'Curtea de Apel Bucureşti judecă joi (20 februarie – n.r.) recursuri ale traderilor împotriva sentinţelor date de Tribunalul Bucureşti prin care s-au respins contestaţiile la măsurile administratorului judiciar Euro Insol de respingere a creanţelor sau a sumelor reprezentând daune interese pentru denunţarea contractelor de furnizare de energie încheiate cu Hidroelectrica. Procesele vizează acele contestaţii însumând 1,3 miliarde de lei. Acesta este miza care se judecă astăzi (joi, 20 februarie – n.r.). Miza recursurilor băieţilor deştepţi este de 1,3 miliarde lei, daune interese solicitate ca urmare a anulării de către administratorul judiciar a contractelor bilaterale. În a doua etapă urmăresc redeschiderea procedurii de insolvenţă, unde să mai repună pe tapet legalitatea măsurilor administratorului judiciar de denunţare a contractelor. În final ei urmăresc repunerea în vigoare a contractelor încheiate în 2003, prelungite în 2009 şi valabile până în 2018', a explicat Remus Borza în 20 februarie.
În luna aprilie a anului trecut, Tribunalul Bucureşti a respins contestaţiile traderilor de energie formulate împotriva măsurilor administratorului judiciar Euro Insol de neînscriere a creanţelor acestora în Tabelul Preliminar al creanţelor debitoarei Hidroelectrica, înregistrat în septembrie 2012. Remus Borza a fost administratorul judiciar al Hidroelectrica în perioada în care compania a fost în insolvenţă (iunie 2012 – iunie 2013).
Borza: Este o eroare judiciară
Remus Borza consideră cărReintrarea în insolvenţă a companiei este o eroare judiciară pentru că instanţa a dat prevalenţă unor aspecte procedurale în detrimentul interesului naţional.
'Este o eroare judiciară pentru că s-a dat prevalenţă unor aspecte procedurale în detrimentul finalităţii procedurii de insolvenţă a acestei companii care este una de interes naţional. Nu vorbim de insolvenţa unui butic care vinde la colţ de stradă ci de o companie strategică, de cel mai mare producător de energie din România care asigură peste 80% din serviciile de sistem', a spus Borza.
Potrivit acestuia, Hidroelectrica a fost compania care a făcut posibilă încheierea unui nou acord stand-by cu Fondul Monetar Internaţional.
'Nu întâmplător, pe 26 iunie 2013, când Hidroelectrica a ieşit din insolvenţă, s-a întrunit boardul FMI, s-a parafat noul acord stand-by ceea ce a înlesnit accesul României pe pieţele financiare internaţionale', a adăugat Borza.
El a mai spus că trebuie aşteptată motivarea instanţei care va veni cel mai probabil mâine (miercuri – n.r.).
Ministrul pentru Energie, Constantin Niţă, a declarat marti dimineata, la o conferintă pe teme energetice organizată de ZF, că Hidroelectrica nu va fi divizată, aşa cum s-a vehiculat în ultima vreme în spaţiul public, însă activele ineficiente ar trebui separate de companie.
'Nu ne gândim la un proces de divizare a Hidroelectrica, dar nu exclud că ar fi foarte bine dacă am face-o mai ales în zona investiţiilor ineficiente. Au fost făcute investiţii foarte mari care acum nu produc un euro. Aici e o problemă, va trebui să vedem ce facem cu aceste investiţii foarte mari', a spus Niţă, citat de Agerpres. El a adăugat că Hidroelectrica plăteşte circa 80 milioane euro pe an pentru folosirea apei, problemă semnalată de mai multe ori de conducerea companiei.
"Hidroelectrica are dreptate că plăteşte foarte mult pe apă. Este clar o problemă. Facem analize la minister să vedem care a fi soluţia cea mai bună. (…) Probabil că acum comoania nu este într-o perioadă fastă, deşi anul trecut a avut profit record de 150 milioane euro. Este grevată de lucruri care vin din spate", a continuat Niţă, citat de mediafax.ro
