Sursele de finanţare sunt cele proprii ale companiei, iar durata de execuţie a lucrărilor este estimată la 36 de luni. La CHE Mărişelu, de la punerea în funcţiune şi până în prezent, au fost semnalate în exploatare mai multe categorii de deficienţe. Prima şi cea mai importantă categorie de deficienţe la CHE Mărişelu o reprezintă numeroasele probleme generate de gradul mare de uzură a echipamentelor. A doua categorie a deficienţelor este generată de nivelul mare al umidităţii în centrala subterană, se arată în nota de fundamentare a investiţiei.
În plus, a treia categorie de probleme se referă la necesitatea modernizării camerei de comandă. 'În camera de comandă actuală, personalul este expus la zgomote şi vibraţii ale căror valori sunt la limita admisă de normele în domeniu. De aceea, la finalul lucrărilor de retehnologizare, se doreşte mutarea camerei de comandă în blocul tehnic aflat la suprafaţă, se menţionează în documentul citat.
Reprezentanţii companiei menţionează că studiul de fezabilitate pentru această lucrare a fost elaborat în anul 2011 de către Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice (ISPH). Hidroelectrica se află în insolvenţă din februarie 2014. Compania a mai fost în procedură de reorganizare judiciară în perioada iunie 2012 – iunie 2013. În urmă cu trei săptămâni, Remus Borza, reprezentantul Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, declara, citat de Agerpres, că producătorul de energie va ieşi din insolvenţă cel târziu în luna mai a acestui an.
