Este clar că războiul din Ucraina a schimbat politica energetică a Germaniei. Și nu doar a sa. De la începutul războiului, Germania și-a redus dependența de petrolul rusesc de la 35% la 12%, iar de gazul rusesc de la 55% la 35%.
Hidrogenul ar putea fi soluția pentru eliminarea dependenței de gazul rusesc?
Cu toate acestea, comerțul cu petrol și gaze este o sursă uriașă de venituri pentru Moscova, scrie BBC, subliniind că acum, Germania explorează noi investiţii în energie solară, geotermală şi hidrogen pentru a reduce sau chiar a compensa cererea de gaze.
În primele două luni ale războiului declanșat în Ucraina, Germania a plătit aproape 9 miliarde de euro pentru importurile de petrol și gaze din Rusia, conform grupului de reflecție finlandez CREA.
Veronika Grimm, profesor de economie la Universitatea din Erlangen-Nürnberg, unul dintre consilierii guvernului federal, a declarat: „Trebuie să diversificăm și să decarbonizăm sursele noastre de energie mai repede decât se planificase inițial”, spune ea.
Pentru a ajuta la atingerea acestui obiectiv, Grimm spune că Germania trebuie să „intensifice” utilizarea hidrogenului.
Nu e clar dacă utilizarea pe scară largă a hidrogenului poate deveni viabilă
Hidrogenul poate stoca cantități mari de energie, poate înlocui gazul natural în procesele industriale și poate alimenta celulele de combustibil ale camioanelor, trenurilor, navelor sau avioanelor.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), zeci de țări au anunțat strategii naționale pentru folosirea hidrogenului sau sunt pe cale să o facă. În ciuda acestui interes uriaș, nu este clar dacă utilizarea pe scară largă a hidrogenului poate deveni viabilă, subliniază BBC.
Scepticii avertizează că reprezentanții industriei, care domină la nivel global majoritatea companiilor hidrogenului, înclină balanța în favoarea acestuia pentru că astfel se primesc subvenții. În plus, infrastructura existentă – conducte, cisterne, turbine sau cazane – poate fi folosită în continuare.
Care este mai bun?
Între timp, și organizațiile de mediu râmân precaute. Acestea subliniază că hidrogenul nu poate fi considerat combustibil primar.
Hidrogenul verde este produs prin utilizarea energiei electrice din energie regenerabilă pentru a împărți apa în molecule de hidrogen și oxigen folosind un electrolizor. În prezent, acest tip de hidrogen fără emisii reprezintă doar 0,03% din producția globală de hidrogen, potrivit AIE.
Hidrogenul albastru este puțin mai curat, dar procesul necesită multă energie și este furnizat prin arderea gazelor naturale.
Pe de altă parte, Universitățile Cornell și Stanford susțin că producția și utilizarea hidrogenului albastru în industrie ar putea fi cu până la 20% mai nocivă pentru climă decât utilizarea gazului natural.
În plus, amprenta de gaze cu efect de seră a hidrogenului albastru este cu peste 20% mai mare decât arderea gazului natural sau a cărbunelui pentru căldură și cu aproximativ 60% mai mare decât arderea motorinei.
SUA, Canada, Regatul Unit conduc impulsul pentru hidrogenul albastru
SUA, Canada, Regatul Unit, Țările de Jos și Norvegia conduc impulsul pentru hidrogenul albastru, prin injectarea carbonului captat în zăcămintele de petrol și gaze pentru stocare pe termen lung sau pentru așa-numita recuperare îmbunătățită a petrolului care stimulează extracția.
În Germania, însă, imaginea este mai puțin clară.
Volker Quaschning, profesor la Universitatea de Științe Aplicate din Berlin, critică strategia Germaniei privind hidrogenul: „Guvernul Merkel a folosit-o ca pe o diversiune pentru a-și ascunde propriile eșecuri în tranziția energetică”, spune acesta.
El susține că energia solară și eoliană ar fi trebuit extinsă mai repede pentru a facilita viitoarea producție de hidrogen verde, un pas pe care noul guvern al Germaniei a promis să îl facă.
Cine ar trebui să consume ”șampania tranziției energetice”?
Datorită costului ridicat, hidrogenul este adesea denumit ”șampania tranziției energetice”. Majoritatea observatorilor sunt de acord că hidrogenul ar trebui alocat doar acelor industrii în care electrificarea directă nu este posibilă.
Felix Matthes, expert în energie la Öko-Institut, membru al consiliului german pentru hidrogen, susține că ”ar trebui să-l folosim mai întâi în producția de oțel, în industria chimică și a sticlăriei”, argumentează el.