”Continuă astfel campania de discreditare a Hidroelectrica (despre care am atenţionat repetat) şi a salariaţilor săi, menită să acopere câteva realităţi deranjante precum probabilitatea mare ca statul să nu deţină control în Adunarea Creditorilor din data de 29.08.2012, o consecinţă posibilă fiind derapajul Hidroelectrica spre faliment şi nu spre ieşirea rapidă din insolvenţă”, susține Hidrosind, potrivit Agerpres. Totodată, Federația a comentat şi problema salariilor din companie, prezentată drept una din cauzele insolvenţei. ”Este prezentat cazul singular al unei anumite persoane, caz care şi acela apare doar o dată pe an, în care se cumulează toate drepturile din luna curentă cu drepturi plătite în avans pentru tot concediul de odihnă, iar suma totală reprezintă, de fapt, venitul total supus impozitării şi celorlalte contribuţii, nu banii încasaţi efectiv de salariat”, mai susţine Hidrosind.
Potrivit documentului sindicatului, în prezentarea Raportului administratorului din data de 17.08.2012 în mod special au fost folosite elemente menite să distorsioneze puternic realitatea, precum cifre referitoare la drepturile salariaţilor.
”Drepturile salariaţilor Hidroelectrica sunt legale, la fel şi CCM şi actele adiţionale la acesta. Aceste drepturi le au toţi salariaţii din ramura energie, petrol şi gaze având la bază Contractul Colectiv de Muncă pe ramura respectivă. În timp ce ni se spune că avem excedent de personal TESA, administratorul judiciar a angajat acum două săptămâni o persoană din Ministerul Economiei, cu un modest salariu de baza de 8.494 lei. Funcţia: consilier de specialitate, cu delegare de competenţă pentru o funcţie de director, cu sporurile aferente. Nu avem nimic cu o persoana pe care încă nu o cunoaştem, dar parca nu sunt numai tâmpiţi în Hidroelectrica; chiar era nevoie de încă un specialist din afară?”, se explică în comunicatul Hidrosind.
Federația arată că, deşi în raportul administratorului judiciar sunt prezentate opt cauze ale intrării Hidroelectrica în insolvenţă, lansarea acestui raport a fost prilejul perfect pentru a-i aşeza pe salariaţii societăţii, cu ale lor salarii exagerate, la loc de cinste lângă păguboasele contracte încheiate politic cu celebrii băieţi deştepţi.
Pierderile suferite de Hidroelectrica în urma contractelor păguboase semnate cu ”băieţii deştepţi” au însumat 1,1 miliarde de euro în perioada 2006-2012, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, Remus Borza, reprezentatul Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica.
”Sunt cele zece contracte bilaterale încheiate în 2002, 2003 şi 2004, pe o perioadă de zece ani de zile şi o bună parte dintre ele au fost prelungite în 2009 până în 2018, respectiv chiar 2019, ianuarie-februarie. Dacă la început aceste contracte au fost benefice Hidroelectricii, şi trebuie să recunoaştem şi acest aspect, în sensul în care cel puţin în perioada 2003-2004 preţul din aceste contracte era net superior preţului de pe piaţa reglementată care, la vremea respectivă, gravita în jurul valorii de 5-7 dolari/megawatt nu mai putem spune acelaşi lucru începând cu anii 2004, 2005 şi cu predilecţie în 2006. Dacă ne raportăm doar la perioada 2006-2012, de când avem anumite repere de preţ, de când a devenit operaţională şi funcţionale cele două pieţe majore – Piaţa concurenţială a contractelor bilaterale şi Piaţa zilei următoare – atunci sigur că putem afirma că aceste contracte au prejudiciat cu echivalentul a 1,1 miliarde euro Hidroelectrica, doar pe ultimii şase ani”, a afirmat Borza.
Potrivit acestuia, denunţarea şi renegocierea celor zece contracte bilaterale au dus la obţinerea unor venituri suplimentare companiei de 94 milioane de lei în primele şapte luni din 2012.
Pe de altă parte, ponderea salariului de bază în totalul veniturilor unui salariat este de numai 41%, restul de 59% fiind sporuri, adaosuri, prime, premieri, ajutoare, a spus Borza, care a adăugat că nu a mai întâlnit o astfel de situaţie în cei peste 10 ani de practică în administrarea firmelor aflate în dificultate, potrivit Agerpres. Salariul mediu în Hidroelectrica este de 1.643 de euro, iar cheltuielile cu forţa de muncă au crescut de la 438 milioane lei în 2011 la 461 milioane lei în 2012, deşi veniturile companiei vor fi mai mici cu 800 milioane lei.