Dacă până acum evoluția consumului de energie era direct proporțională cu PIB-ul țării, din acest an, cele două indicatoare nu mai sunt corelate. Cum până în 2017 consumul mediu anual de energie se va reduce cu 4%, se ridică un mare semn de întrebare privind rațiunea construirii de noi capacități
Înainte de apariția crizei financiare, la un interval de o lună sau două era anunțată o nouă investiție de zeci sau sute de milioane de euro în capacități de producție de energie electrică. Mare parte vizau termocentralele. Din 2009, majoritatea proiectelor au intrat pe lista de așteptare, investițiile anunțate inițial nemaigăsindu-se printre prioritățile investitorilor. Mai apoi s-a declanșat avalanșa investițiilor în energia verde. Atrase de schema de sprijin oferită de stat, persoane fizice sau firme care până atunci nu aveau nicio legătură cu energia au devenit investitori pe această piață. Astfel, s-a ajuns ca la jumătatea acestui an avizele tehnice și contractele de racordare să depășească 25.000 MW. În prezent, sunt instalați în energie verde puțin peste 3.000 MW, iar până la finele anului s-ar putea atinge aproape 4.000 MW.
Excedent de energie
Ținând cont că energia din surse regenerabile este prioritară, în primăvara acestui an s-a ajuns ca mare parte din centralele clasice să funcționeze la capacitate redusă. Acest lucru a fost cauzat și de scăderea consumului de energie. Potrivit datelor Transelectrica – operatorul național de transport și de sistem -, consumul intern de energie a scăzut cu 4,1%, în primul semestru al anului faţă de perioada similară a anului trecut, iar trendul va continua. În perioada 2013-2017, consumul de energie se va reduce cu peste 19%, de la 53,9 TWh, în 2012, la 43,4 TWh în 2017. „Industriile energointensive sunt înlocuite de cele cu valoare adăugată. În plus, directivele europene prevăd eficientizarea energetică, adică o reducere a consumului – o altă abordare. Industria foloseşte echipamente care consumă din ce în ce mai puţin. Totodată, se observă şi o reducere a consumului de energie electrică pentru încălzire, datorită anvelopării clădirilor“, a spus recent Carmen Neagu, membru în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica. La rândul său, noul director general al companiei de stat, Ştefan Bucătaru, a menționat că, în prezent, nu există măsuri sau programe ample la nivel guvernamental, precum relansarea sistemului de irigaţii sau trecerea la transportul electric, de la cel pe hidrocarburi, care, în viitor, ar putea readuce pe creştere consumul de energie. Astfel, s-a ajuns ca România să aibă un excedent semnificativ de producție, potrivit președintelui Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, Remus Borza, fost administrator judiciar al producătorului de energie. „Avem 12-15 TWh pe care nu avem unde să îi consumăm. Producătorii trebuie să renunţe la investiţii în noi capacităţi şi să prioritizeze investiţiile pentru retehnologizarea capacităţilor existente. Avem excedent de producţie, dar în România continuă investiţiile în regenerabile“, a spus Borza la o conferinţă pe teme energetice.
Ce investiții rămân în picioare?
În perioada 2007-2013, au fost anunțate noi investiții în capacități de producție, în valoare totală de 4,7 miliarde de euro. Dacă la acestea se adaugă și investițiile prioritare anunțate de statul român, suma depășește 12 miliarde de euro, conform calculelor Capital. Cea mai mare investiție a fost anunțată de grupul german E.ON, care intenționa să construiască o termocentrală cu o putere de 800 MW la Brăila. Reprezentanții companiei spun că o decizie finală referitoare la termocentrală, care ar urma să funcționeze pe huilă, va fi luată în decursul acestui an, după ce se va finaliza studiul de fezabilitate. O termocentrală cu o capacitate similară a fost anunțată de grupul Enel – o investiție estimată la aproape un miliard de euro. Dacă în urmă cu câteva luni italienii nu luaseră încă o decizie finală, directorul Enel România, Luca D’Agnese, ne-a declarat că, „luând în considerare reducerea consumului de electricitate, decizia de a nu continua proiectul de la Galați era inevitabilă. Într-un astfel de context, investiții de asemenea anvergură sunt inadecvate“. CEO-ul Enel România spune că strategia grupului în România este de a se concentra asupra dezvoltării de noi produse. „Local, strategia noastră ar putea fi descrisă, simplificând – mai puțin cărbune și mai multă tehnologie inteligentă. Ne axăm pe introducerea contorului electronic inteligent în rețeaua de distribuție pe care o gestionăm în România și pe dezvoltarea de noi produse și servicii pentru segmentul de retail“, a declarat pentru Capital, Luca D’Agnese.
Deznodământul a început în luna mai, când BERD a anunțat că nu mai acordă finanțarea de 207 mil. euro grupului Vimetco (proprietarul Alro), care intenționa să construiască o termocentrală la Tulcea, cu o capacitate de 250 MW, o investiție totală de 276 mil. euro. Alte investiții care au murit deja în perioada de criză sunt cea anunțată de Energy Holding, în județul Gorj, în valoare de 840 mil. euro, și cea a companiei Interagro, deținută de omul de afaceri Ioan Niculae și grupul Vimetco, de peste un miliard de euro, la Turnu-Măgurele.
Scăderea consumului ar putea bloca chiar și construcția termocentralei de la Rovinari, o investiție de aproape un miliard de euro, conform angajamentelor semnate de statul român și compania China Huadian Engineering. Mai mult, statul și-ar putea schimba punctul de vedere și în ceea ce privește construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, un proiect estimat la 6,5 miliarde de euro, chiar dacă, săptămâna trecută, Guvernul a aprobat o hotărâre privind emiterea acordului de mediu. Provocarea în acest proiect constă în găsirea unor noi investitori, după ce în perioada 2010-2011 s-au retras RWE, CEZ, Iberdrola şi GDF Suez. Singurii care au rămas în proiect sunt Enel şi ArcelorMittal.
"Acest articol a apărut în ediţia print numărul 39 a revistei Capital din săptămâna 30 septembrie – 6 octombrie 2013"