Daca se intampla sa nimeresti pe celebrul bulevard Fifth Avenue situat in la fel de celebrul New York si vrei sa intri in magazinul apartinand H&M, vei avea surpriza sa descoperi ca in jur de 60% din imbracamintea de pe rafturi este fabricata in Romania. O pereche de pantaloni barbatesti, vanduta cu 32 de dolari la un magazin londonez situat pe Oxford Street a fost produsa cu doar trei dolari de un muncitor roman care a fost platit pentru asta cu cel mult 150 de dolari pe luna.Anul trecut, H&M n
Daca se intampla sa nimeresti pe celebrul bulevard Fifth Avenue situat in la fel de celebrul New York si vrei sa intri in magazinul apartinand H&M, vei avea surpriza sa descoperi ca in jur de 60% din imbracamintea de pe rafturi este fabricata in Romania. O pereche de pantaloni barbatesti, vanduta cu 32 de dolari la un magazin londonez situat pe Oxford Street a fost produsa cu doar trei dolari de un muncitor roman care a fost platit pentru asta cu cel mult 150 de dolari pe luna.
Anul trecut, H&M nu a fost doar un lant de magazine. A fost o masina de facut bani intr-o industrie aflata in declin. Toata lumea s-a intrebat de ce, iar raspunsul oferit de Stefan Persson, presedintele companiei, a fost cat se poate de simplu: „noi nu avem nici o fabrica in proprietate, pentru ca toata productia a fost incredintata celor peste 150 de fabrici de textile cu care lucram in toata lumea”. Cum
a reusit H&M sa castige razboiul intr-o industrie unde competitia este ridicata la cel mai inalt nivel? Analistii spun ca este foarte usor sa vezi ce a stat la baza succesului H&M. Preturile din magazinele grupului suedez sunt cele mai mici, iar modelele sunt in permanenta trendy, astfel incat magazinele H&M s-au transformat in „cheap temple”. Pretul mediu al produselor suedezilor este 18 dolari, in conditiile in care competitia refuza sa vanda mai ieftin de 22-25 de dolari.
Acesta este momentul in care aflam care este legatura H&M cu Romania. In ultimii doi ani, grupul suedez a produs de peste 60 de milioane de dolari la fabrici din Bucuresti, Suceava, Braila sau Focsani. Incetul cu incetul, productia de imbracaminte incredintata firmelor turcesti a fost aproape complet trimisa fabricilor romanesti. Acum, se vorbeste tot mai des despre faptul ca H&M se gandeste la modul cel mai serios sa devina actionarul majoritar al uneia din cele sase fabrici de textile cu care colaboreaza.
La nivelul retailerului suedez exista un cod de conduita al angajatului. Acesta ar trebui sa se aplice si pentru fabricile cu care colaboreaza H&M, adica si Romaniei. In esenta, regulile pe care trebuie sa le respecte partenerul H&M se refera la faptul ca nu ai voie sa angajezi personal sub 14 ani, trebuie sa-ti platesti angajatii in functie de munca depusa, sa le asiguri o masa pe zi si spatiu pentru dusuri, dar mai ales sa ai instalatie de aer conditionat. O ancheta efectuata de catre grupul de cercetare „Clean Clothes Campaign” a scos insa in evidenta mai multe probleme cu care se confruntau fabricile care colaborau cu H&M.
In mod normal, grupul suedez ar trebui sa recomande fabricilor cu care colaboreaza sa tina cont de codul de comportament, iar in cazul in care acest lucru nu se intampla, sa rupa contractul de lohn. Pentru ca patronii fabricilor de textile sa-si permita investitii de genul dusurilor si cabinelor de schimb, ar fi fost suficient ca H&M sa plateasca cu 50 de centi mai mult.
Refuzand ca numele sa-i fie mediatizat din considerente care tin de posibila rupere a relatiilor cu H&M, managerul general al unei fabrici private de confectii spune ca suedezii sunt mai degraba interesati de calitatea produselor decat de conditiile de lucru ale angajatilor. „Ei ne-au recomandat anumite lucruri, dar nu au conditionat niciodata derularea contractelor de soarta angajatilor”, spune aceasta.
Chiar daca a promis ca va raspunde intrebarilor adresate de revista Capital, Kia Johansson, manager pentru Romania al Hennes& Mauritz nu a trimis nici un raspuns pana in momentul finalizarii articolului.
De ce nu respecta H&M regulile jocului
Hennes&Mauritz este cel mai mare lant de magazine de imbracaminte din Suedia si are 804 magazine in 14 tari. Peste 88% din vanzarile H&M provin din afara Suediei, in special din SUA si Marea Britanie. Anul trecut compania suedeza a avut vanzari de 5,8 miliarde de dolari, inregistrand un profit inainte de taxe in valoare de 833 milioane de dolari. Motoul companiei este „moda si calitate la preturi accesibile”. H&M nu vinde inca in Romania, dar planuieste sa deschida un magazin alaturi de grupul francez Carrefour in cadrul complexului comercial care va fi deschis la toamna in Bucuresti.
ANici C&A nu tine cont de codul de conduita
Un alt retailer important care produce in sistem lohn in Romania este grupul C&A, fondat in 1841 de catre olandezii Clemens si August Brenninkmeijer. Astazi, compania este in continuare condusa de catre urmasii lui Clemens, despre care se spune ca refuza cu indarjire publicitatea si sa dezvaluie strategia companiei, performantele sau relatia cu sindicatele.
C&A are de asemenea un cod de conduita care o obliga sa ceara patronilor fabricilor cu care colaboreaza sa-si plateasca angajati cu un salariu care sa le asigure un nivel mediu de trai (ceea ce in Romania inseamna salariul mediu pe economie).
Gap se deschide la Bucuresti
Alaturi de Casual Corner, J.C. Penny, Rafaella, Donna Karran si Jessica Howard, si grupul american Gap, unul dintre liederii mondiali in domeniul imbracamintei casual, produce de ani buni in Romania. Chiar daca intalniti des pe tarabe tricouri cu marca Gap, trebuie sa stiti ca acestea sunt falsuri. Omul de afaceri Nicolae Badea, care detine licenta Benetton pentru Romania, intentioneaza sa aduca din toamna la Bucuresti si Gap. Pana atunci insa, nu putem ocoli faptul ca nici producatorul tricourilor care l-au facut celebru nu respecta regulile jocului atunci cand produce in Romania. Gap si-a subcontractat in Romania, Bulgaria sau Thailanda toata productia.