Holdingurile cu capital românesc, ademenite să revină în ţară

Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţ şi Mediu de Afaceri (MIMMCMA) vrea să aducă în România holdingurile cu capital românesc înregistrate în off-shore-uri, prin elaborarea unui proiect care reglementează acest tip de structuri. Lansarea spre dezbatere publică a unei legi a holdingului vine la scurt timp după ce conducerea unei mari firme româneşti şi-a exprimat decizia de a-şi muta afacerile din ţară, stârnind rumoare în mediul economic. Anunţul

Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţ şi Mediu de Afaceri (MIMMCMA) vrea să aducă în România holdingurile cu capital românesc înregistrate în off-shore-uri, prin elaborarea unui proiect care reglementează acest tip de structuri. Lansarea spre dezbatere publică a unei legi a holdingului vine la scurt timp după ce conducerea unei mari firme româneşti şi-a exprimat decizia de a-şi muta afacerile din ţară, stârnind rumoare în mediul economic.

Anunţul prin care Radu Georgescu, preşedintele GECAD, făcea public, în prima parte a lunii septembrie, faptul că a decis să îşi reorganizeze toate afacerile într-un holding în Cipru a stârnit o reacţie puternică în mass-media şi în mediul economic.

Anunţul lui Georgescu venea în contexul unei legislaţii economice depăşite în România şi în condiţiile în care reacţia autorităţilor române în reglementarea problemei holdingurilor s-a lăsat mult timp aşteptată, nefiind considerată o prioritate.

Alarmat probabil de racţiile din piaţă, ministrul pentru IMM-uri, Constantin Niţă, a scos azi de la sertar un proiect care stabileşte regimul juridic şi fiscal al holdingului şi l-a lansat spre dezbatere publică.

Impozitul pe profit, aplicat pe rezultatul financiar consolidat

„Legea va aduce discuţii mai ales la Ministerul de Finanţe. Prin această lege sperăm să aducem în ţară capitalul românesc care s-a dus în off-shore-uri. În plus, în prezent în ţara noastră există circa 100 de grupuri de firme care reprezintă potenţiale holdinguri româneşti”, a declarat Niţă într-o conferinţă de presă, citat de Mediafax.

Proiectul de act normativ stabileşte şi o serie de prevederi fiscale, grupul de firme urmând să fie tratat, din acest punct de vedere, drept o entitate economică unică, a cărei activitate este integrată. Astfel, impozitul pe profit se aplică asupra rezultatului financiar consolidat, prin însumarea rezultatelor financiare individuale ale societăţilor membre şi nu asupra rezultatului financiar realizat de fiecare firmă în parte.

De asemenea, pierderile firmelor din grup nu sunt reportabile în următorul exerciţiu fiscal la nivel individual sau la nivel consolidat, în măsura în care sunt consumate prin consolidare, în cadrul unui exerciţiu fiscal.

Impozitul pe profitul obţinut prin consolidare se va datora, respectiv se va plăti, de către firmele grupului, în cote proporţionale, stabilite de holding prin raportare la rezultatul financiar al fiecăreia dintre ele.

Tranzacţii în holding fără TVA

Mai mult, tranzacţiile realizate între membrii aceluiaşi grup de societăţi nu atrag aplicarea taxei pe valoare adaugată, iar TVA de recuperat de către o firmă din grup se poate compensa cu TVA de plătit de către o altă firmă din grup.

Pe de altă parte, firmele membre ale grupului vor fi obligate să întocmească şi să depună atât situaţii financiare anuale individuale, cât şi situaţii financiare anuale consolidate, după caz, încheiate în conformitate cu reglementările contabile aplicabile grupurilor de societăţi.

Şi plata accizelor este suspendată pe durata deplasării produselor între o firmă producătoare de produse accizabile, din grup, organizată ca antrepozit fiscal de producţie, şi oricare altă firmă din grup. Impozitul pe dividende se datorează şi se plăteşte, o singură dată, de către holding.

Destinaţiile favorite: Cipru, Austria şi Elveţia

Cipru este una dintre destinaţiile preferate de antreprenorii care îşi controlează afacerile din străinătate. Pe lângă Radu Georgescu, preşedintele GECAD, Radu Timiş, proprietarul grupului Cris-Tim, a ales aceeaşi destinaţie, preferată anterior şi de Sorin Ovidiu Vântu, de exemplu. Dinu Patriciu, unul dintre primii care au decis înfiinţarea unei structuri tip holding, a ales Elveţia, această din urmă ţară fiind preferată şi de Cristian Burci ca sediu social pentru grupul International Railway Systems.

De ce antreprenorii români aleg calea exilului

Într-un articol publicat pe 14 septembrie, „Capital” a trecut în revistă câteva dintre motivele pentru care investitorii români au decis să-şi mute afacerile în afara ţării.

„Am preferat Cipru pentru că este aproape, în primul rând, dar şi pentru că este o ţară membră a Uniunii Europene; acest aspect este foarte important“, explică Radu Georgescu. „În acest moment, e-payment este numărul unu pe piaţă, cu o cotă de 90%, şi se extinde în Polonia şi Cehia, Avantgate este numărul doi mondial pe piaţa de distribuţie electronică de software, iar Axigen este în top 10 în lume pe segmentul soluţiilor pentru servere de e-mail“.

„După Cipru, Austria este, probabil, cea mai favorabilă pentru înfiinţarea unor structuri de tip holding“, explică Markus Piuk, managing partner al casei de avocatură Schoenherr şi Asociaţii. Printre motivele amintite de acesta, se numără faptul că în Austria nu se impozitează câştigurile de capital  din vânzarea participaţiilor străine mai mari de 10%, pe care holdingul le-a ţinut mai mult de un an, există o reţea bine pusă la punct de tratate pentru evitarea dublei impuneri, iar sistemul de calcul al impozitelor la nivel de grup permite ca pierderile unor subsidiare să se compenseze cu profiturile altor subsidiare la nivelul holdingului, reducând efectiv impozitul pe profit datorat la nivel de grup. „În plus, chiriile la Viena sunt relativ mici în afara centrului, legislaţia comercială şi practica judiciară sunt foarte bine puse la punct şi nu există birocraţie“, adauga Piuk în articolul realizat de revista „Capital”.

SURSA: Mediafax

DETALII:
Citeşte şi De ce antreprenorii români aleg calea exilului formal.