Pastrarea cu sfintenie a ceea ce a constituit odata un succes de rasunet se potriveste intentiilor Hollywoodului, dominat de colosi ca Vivendi, Sony, Viacom si News Corp. Afacerile in domeniul filmului par sa fi devenit brusc mai controlabile si mai ingemanate cu marketingul. Desigur, siquel-urile pot umfla si in viitor bugetele, prin talent si costuri de productie – lansarea de catre Sony in 2002 a peliculei „Man in Black II” poate sfarsi prin a costa mai mult de 140 milioane USD pentru productie si alte 60 milioane USD pentru reclama – iar scopul este ca filmele franciza sa produca cel putin o premiera de rasunet, adica un week-end cu incasari notabile. Daca afacerea va continua sa existe si dupa premiera, ramane o problema deschisa.
Studiourile au invatat in 2001 ca viata limitata a unui succes marcant constituie o realitate, o tendinta care va deveni dezastruoasa in 2002. Un film ca Jurassic Park III a produs 70 milioane USD in prima saptamana, pentru ca, in cea de a doua, cu greu sa treaca de 50 milioane USD. Studiourile trebuie sa arunce in joc milioane de dolari la lansarea filmelor, punand in circulatie circa 5.000 de afise in multiplexurile din tara, pentru ca dupa o saptamana sau doua, alte filme de succes sa le ia locul. Drept urmare, relatia, altadata stransa, dintre distribuitori si cei care proiecteaza filmele va deveni derutanta in 2002. Proprietarii de cinematografe al caror bilant a avut deja de suferit din cauza supraofertei de sali de cinema depind, pentru a-si asigura profitul, de filmele care ruleaza un timp indelungat. Partea lor din tortul pe care il reprezinta incasarile poate fi de 10-20% din incasarile din primul week-end, dar aceasta felie va creste pana la 60% daca filmul se poate mentine. Data fiind natura strategiei de marketing, asemenea mentineri vor fi posibile din ce in ce mai rar. Intr-o epoca in care un film ca ET ar ramane in top pe mapamond zece saptamani sau mai mult, Hollywoodul se va concentra pe producerea unor filme cu audienta tot mai larga, care sa se adreseze unui spectru demografic tot mai extins. Scopul este ca aceste filme franciza sa obtina macar un week-end cu incasari de exceptie. Data fiind evanescenta productiei de filme in 2002, distribuitorii vor urmari totusi productii care au ca public tinta anumite parti ale societatii americane. Versiunea din 2002 a American Pie III se va adresa adolescentilor si celor foarte tineri, in timp ce Rush Hour III va tinti fanii filmelor de actiune si pline de efecte speciale din mediul urban.
In 2002, companiile de divertisment cu acoperire globala se vor acomoda cu schimbarea. Viacom a devenit deosebit de agresiva in promovarea in paralel a filmelor sale, a televiziunii si a diviziei sale MTV. Impletirea dintre film si universul infloritor al jocurilor video va deveni o tentatie puternica pentru aceste companii. Insa nu lipsita de riscuri. „Lara Croft: Tomb Rider”, filmul produs de Viacom, a adus peste 250 milioane USD din toata lumea, dar Final Fantasy, filmul lui Sony, a servit doar pentru a reaminti amatorilor ca jocurile video si multiplexul nu se suprapun neaparat.
De cand reclama conduce industria de media, marele joc al anului 2002 va avea ca miza viteza cu care se va produce revirimentul economic. Publicitarii nu vor desface baierele pungii pana ce nu se vor convinge ca are loc o revenire economica semnificativa. O data bugetele taiate, consiliile de administratie sunt greu de convins sa cheltuiasca mai mult. Asa ca asteptati-va la mai multe spectacole gen „reality show” cu bugete scazute, la mai putine drame de lungmetraj si la mai putine filme. Desi in trecut divertismentul a fost mai putin sensibil la declinul economic – in timpul marii crize din 29 cel mai bine platit director executiv din America a fost Louis B. Mayer de la MGM – acest lucru nu se va mai repeta in 2002.
„Scooby-Doo” si „Spider Man” ajung pe ecrane. O urmare, „Men in Black II”, o urmare a urmarii, „Terminator III” si o urmare a unui inceput, „Star Wars II”, isi vor imparti primele locuri in clasamente.
Peter Bart
