Cum distingi un vin cu denumire de origine controlata (DOC) de unul superior? Intrebarea pune in dificultate multi consumatori nefamiliarizati cu reglementarile complicate din domeniul viticulturii. Pentru a mai lamuri lucrurile, dar si pentru a limita tentativele de falsificare a vinurilor bune (si deci scumpe), autoritatile, impreuna cu Patronatul National al Viei si Vinului (PNVV), au impus lipirea unei mici holograme (eticheta speciala, inscriptionata cu ajutorul laserului) pe etichetele vinurilor DOC, asa cum exista si in cazul altor produse de marca. Asadar, consumatorii au de acum, cel putin in opinia autoritatilor, garantia ca dau banii pe produsele cele mai bune si ca nu vor avea surprize neplacute cand vor deschide sticla.

Nimic mai fals, spun unii producatori. Holograma inseamna cheltuieli suplimentare si nejustificate, din moment ce nu exista un control strict al productiei. “Inspectoratul tehnic pentru viticultura si vinificatie nu are suficiente resurse (oameni, mijloace de transport, laboratoare) pentru a verifica productia de vinuri de origine controla ta. Daca vor aparea falsuri cu holograma, atunci efectele vor fi extrem de periculoase pentru industria vinului”, avertizeza Philip Cox, managerul producatorului Cramele Recas. Potrivit acestuia, ar fi trebuit sa copiem modelul Spaniei, tara care a impus holograma doar pentru podgoriile celebre si unde activeaza mai multi producatori, precum Rioja. “Noi si alti producatori suntem singuri intr-o podgorie, iar falsurile sunt mai greu de realizat”, mai arata Cox.


Masina care pune automat hologramele costa peste 5.000 de euro, iar fiecare holograma adauga 0,1 RON la pretul fiecarei sticle. Mai mult, banii trebuie platiti inainte de vanzarea vinului, ceea ce inseamna imobilizarea a milioane de RON pentru sase luni sau chiar mai mult timp. Costurile suplimentare nu fac decat sa mareasca problemele unor producatori care deja au avut de suferit de pe urma ploilor din anul acesta.


Alti producatori nuanteaza impactul hologramei asupra afacerilor cu vin. “In mod evident, cresc cheluielile de productie, dar vinurile DOC sunt mai usor identificate de catre consumator”, arata Cristian Fuga, director de vanzari la Jidvei. Corina Nedelcu, director comercial la Vincon, ataca si ea ideea etichetei suplimentare. “Se va aplica aceeasi crestere a pretului si pentru sticle de 0,375 litri, 0,75 litri, dar si pentru 1,5 litri, caz in care pentru capacitatile mici estimam scaderi ale vanzarilor. Majoritatea producatorilor consacrati din tari cu renume nu poarta astfel de insemne, ba mai mult, nici macar nu este obligatorie mentionarea categoriei de calitate a vinurilor pe eticheta principala”.


Cu alte cuvinte, birocratia, cu toate costurile suplimentare aferente, va lua un nou avant. In plus, nu este uniformizat locul de aplicare a hologramei, aceasta putand sa apara oriunde pe suprafata sticlei.


Ovidiu Gheorghe, presedintele executiv al patronatului de profil, spune ca lucrurile trebuie sa mearga inainte: “Am anuntat cu cateva luni inainte toti producatorii despre intentia noastra si nu am primit atunci nici o obiectie. Holograma reprezinta un lucru bun pentru industria vinului. Fondurile obtinute din vanzarea hologramei vor fi destinate sporirii capacitatii de control a statului, pentru o campanie ampla de informare a consumatorilor cu privire la calitatea vinului si pentru infiintarea unui institut al vinului, care sa promoveze interesele tuturor producatorilor”.


Pana atunci insa, consumatorii se confrunta cu probleme foarte concrete. De multe ori, acestia nu au garantia ca au primit calitatea pe care au platit-o.


Cheia rezolvarii acestei probleme este controlul strict al suprafetelor cultivate cu vita-de-vie si al productiei obtinute de pe acestea. Deocamdata, holograma garanteaza doar pe jumatate ca nu bem posirca atunci cand platim de la zece lei in sus pentru o sticla de vin de origine controlata.



“Fondurile obtinute din vanzarea hologramei vor fi destinate sporirii capacitatii de control a statului, pentru informarea consumatorilor si pentru infiintarea unui institut al vinului.”

Ovidiu Gheorghe,

presedintele executiv al PNVV







“In mod evident, cresc cheluielile de productie, dar vinurile DOC sunt mai usor identificate de catre consumator.”

Cristian Fuga,

director de vanzari la Jidvei





La ce este buna holograma

• Particularizeaza vinurile cu denumire de origine controlata (DOC), cele mai bune si mai scumpe de pe piata. Garanteaza calitatea acestor vinuri.

• Fondurile stranse din contributiile facute pentru cumpararea hologramei sunt destinate campaniilor de educare a consumatorilor si infiintarii Institutului Vinului.

• Este o metoda tot mai populara, pe plan mondial, de a garanta calitatea. Holograma poate fi un reper pe o piata tot mai diversificata.

De ce nu este dorita



• Mareste costurile de productie, intr-un moment cand fondurile trebuie indreptate spre regenerarea suprafetelor cultivate cu vita-de-vie si catre investitii.

• In lipsa unui control dur din partea statului, holograma nu garanteaza in mod absolut calitatea vinului.

• Creste birocratia din domeniul producerii vinului, fara sa aduca beneficii clare viticultorilor. Nu este raspandita pe plan mondial.

Productia de vin s-a Injumatatit In 2005

Suprafata viticola 230 mii ha

Locul ocupat in Europa, dupa suprafata 5

Suprafata cu hibrizi interzisi de UE 30.000 ha

Pondere vin imbuteliat 38%

• Circa 120 de mii de hectare de hibrizi interspecifici vor trebui replantate cu soiuri nobile. Hibrizii dau vinuri de slaba calitate.

• Alte 30 de mii de hectare, plantate cu hibrizi direct producatri (HDP) vor fi si ele replantate. Vinul obtinut din HDP este considerat periculos si este interzis in Uniunea Europeana.

• Vinurile cu denumire de origine controlata, DOC, reprezinta cam o treime din totalul cantitatii imbuteliate de pe piata.