Licitaţiile pentru instalarea de telecentre în peste 460 de localităţi rurale au atras interesul a numeroase companii de telecomunicaţii. Miza este reprezentată de subvenţiile acordate de stat pentru extinderea reţelei.
Opt copii, mai mici de zece ani, se agită înghesuiţi la două calculatoare. Explică zgomotos cine sunt Cei Patru Fantastici şi că au nevoie de o poză printată a acestora. Tatiana Dumitru, administratorul telecentrului din comuna Raciu, judeţul Dâmboviţa, îndeplineşte cu răbdare „misiunea“, după care îi lasă să se joace. Este o imagine pe care nu ne aşteptam să o găsim la telecentrul din satul aflat la numai o oră şi jumătate de Bucureşti şi la mai puţin de 20 de kilometri de Târgovişte, una dintre cele circa 600 de localităţi incluse de Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei în programul de instalare a telecentrelor. Asta pentru că, în ciuda faptului că satul nu pare a fi unul sărac, şi nici izolat, chiar şi astăzi mai puţin de zece locuinţe au telefon fix. Nu trec decât câteva minute şi mai vine un vizitator: o femeie din sat care vrea să o sune pe fiica sa, plecată din localitate.
„Avem în jur de 10-15 vizitatori pe zi“, spune Tatiana Dumitru, adăugând că încasările săptămânale se ridică la 80-100 de lei. „În timpul şcolii, elevii vin aici să lucreze referatele, dar vin şi adulţi pentru a vorbi la telefon cu rudele plecate“. De când s-a deschis telecentrul, în mai 2005, în sat a apărut şi un furnizor de internet. Astfel că cei mai fideli clienţi şi-au instalat internet acasă. De fapt, acesta este şi scopul programului. „Principalul câştig al companiilor de telefonie care participă la licitaţiile organizate de ANRCTI şi instalează telecentre este legat de promovarea propriilor servicii, urmând ca, în scenariul ideal, utilizatorii telecentrului să devină în timp utilizatori individuali ai serviciilor de telefonie furnizate de respectivul operator“, explică Dan Georgescu, preşedinte ANRCTI. Însă operatorii preferă să scoată în evidenţă latura de responsabilitate socială a programului. „Este un proiect prin care ne dorim să oferim acces la servicii de comunicaţii moderne, inclusiv persoanelor din localităţi rurale izolate“, spune Liliana Solomon, CEO Vodafone România. „De asemenea, telecentrele reprezintă o oportunitate de a face cunoscute serviciile noastre şi calitatea acestora în cele mai izolate zone din ţară“, adaugă ea.
Un câştig deloc de neglijat din moment ce investiţia operatorilor în extinderea reţelei este compensată de ANRCTI, împreună cu costurile de operare a telecentrului în primii trei ani. Operatorii nu pierd bani prin înfiinţarea şi operarea telecentrelor, chiar dacă nu au câştiguri directe foarte mari. „De asemenea, apreciem că operatorii care instalează telecentre au beneficii de imagine şi că furnizarea de servicii de telefonie comunităţilor izolate se înscrie în responsabilitatea socială corporatistă a fiecărei companii“, afirmă Dan Georgescu. Altfel spus, companiile care câştigă licitaţiile organizate de ANRCTI beneficiază de un plus de imagine în comunitatea respectivă, ceea ce nu este de neglijat.
35% din utilizatori au sub 15 ani
Din cele 461 de telecentre licitate până acum, 198 au fost câştigate de Radiocomunicaţii, 96, de Vodafone, 95, de Orange, 62, de Rartel, nouă, de Romtelecom şi unul, de Euroweb. Suma totală alocată de ANRCTI acestor telecentre se apropie de 18 milioane de lei (5,3 milioane de euro). „Zonele pentru care licităm sunt de regulă cele unde avem acoperire“, spune Dorin Odiaţiu, Head of Wholesale, International & Regulatory Affairs la Orange, companie ce intenţionează să participe şi la licitaţiile ce vor fi organizate în viitor.
Conform cifrelor furnizate de ANRCTI, iniţiativa a avut impact asupra unui număr de circa 230.000 de oameni şi, mai mult, peste 17.000 de copii au acum acces la internet. Din punctul vedere al educaţiei celor care utilizează telecentrele, 50% sunt elevi şi studenţi, iar 35% din ei au sub 15 ani. Majoritatea utilizatorilor vin la telecentru de cel puţin două-trei ori pe săptămână, iar 6%, de patru ori sau chiar mai des.
Costul mediu al instalării şi menţinerii în funcţiune timp de trei ani a fiecărui telecentru este de aproximativ 11.000 de euro. „Costul tinde să crească, pe măsură ce sunt scoase la licitaţie localităţi din ce în ce mai îndepărtate de ultimul punct de prezenţă al reţelei de telefonie şi situate într-un context geografic mai dificil, dar estimăm că nu va depăşi 13.500 de euro pe telecentru“, conchide Georgescu. Telecentrul este un spaţiu public dotat cu cel puţin două telefoane, două calculatoare şi un fax, în cadrul căruia utilizatorii finali pot iniţia şi primi apeluri telefonice locale, naţionale şi internaţionale.
