Horea Vușcan, acuzat că a prejudiciat bugetul de stat cu 5,3 milioane de lei

Horea Vușcan, un controversat om de afaceri din Oradea, a fost fondatorul primei platforme de tranzacționare a monedei virtuale Bitcoin din România.

Recent, el a contestat în instanță o decizie emisă de ANAF, prin care i se impune plata unei creanțe de 3,2 milioane de lei, la care se adaugă majorări de aproape 2,1 milioane de lei. Suma a fost stabilită în urma verificărilor legate de tranzacțiile cu criptomonede realizate în perioada 2017-2018.

Curtea de Apel Oradea a respins recent cererea lui Horea Vușcan de suspendare a deciziei de impunere emise pe 26 aprilie 2024 de Direcția Regională a Finanțelor Publice (DRFP) Cluj-Napoca. Cunoscut pentru prezența sa activă pe rețelele sociale, afaceristul promovează acum ideea înființării unui partid politic care să militeze pentru „desființarea ANAF”.

„Organul fiscal a reținut că persoana fizică verificată a efectuat prin conturile bancare atât operațiuni de achiziții de monede virtuale, cât și operațiuni de vânzări de monede virtuale, atât în perioada verificată, cât și anterior.

În acest sens, organul fiscal a constatat că dl Vușcan Horea Tudor a manifestat un comportament investițional raportat la piața criptomonedelor, iar prin numărul ridicat de tranzacții constând în operațiuni de achiziție și vânzare a monedei Bitcoin a urmărit obținerea și marcarea unor câștiguri rezultate din aceste tranzacții.

Organul fiscal a constatat că încasările/câștigurile realizate din vânzarea de monedă electronică nu fac parte din categoria veniturilor neimpozabile, iar acesta nu este scutit de la plata impozitului pe venit. Coroborat cu faptul că moneda virtuală sau criptomoneda, respectiv Bitcoin, a fost convertită într-o monedă clasică (EUR) și transferată dintr-un portofel virtual de pe platformele de tranzacționare într-un cont bancar, organul fiscal a constatat că sumele obținute în anul 2017 și în 2018 reprezintă un venit brut realizat din tranzacționarea monedelor virtuale”, au susținut reprezentanții DRFP Cluj-Napoca.

Venituri suplimentare nedeclarate

În urma verificărilor fiscale, s-a stabilit că Horea Vușcan (43 de ani) a obținut venituri suplimentare nedeclarate în valoare totală de 19.526.319 lei, echivalentul a aproximativ 3,9 milioane de euro la cursul din ianuarie 2025. Aceste sume provin din vânzarea repetată de monedă virtuală Bitcoin, fiind structurate astfel: 2.957.868 de lei din tranzacții realizate prin platforma Payward Ltd și 16.568.451 de lei din vânzări efectuate prin Bitstamp Limited.

Datele din baza de date ANAF privind rulajul conturilor bancare ale persoanei verificate au relevat 90 de tranzacții bancare reprezentând încasări provenite din vânzarea de monede virtuale Bitcoin. Horea Vușcan, cunoscut și pentru candidatura sa anterioară la Primăria Oradea, susține că aceste monede au fost dobândite printr-un contract de donație autentificat la notar în 2018.

Conform declarațiilor sale, în perioada octombrie 2013 – februarie 2014, a primit 500 de Bitcoin de la o persoană fizică, echivalentul a 24.000 de lei la momentul respectiv.

În apărarea sa, Vușcan a invocat o prevedere din Codul Fiscal care exceptează de la impozitare bunurile și sumele primite ca moștenire sau donație, inclusiv titluri de valoare și aur de investiții.

Omul de afaceri ar fi solicitat clarificări privind regimul legal

Conform hotărârii Curții de Apel Oradea, Horea Vușcan a afirmat că, după ce a primit monedele virtuale, a solicitat clarificări din partea mai multor autorități publice cu privire la regimul legal aplicabil acestora. Printre instituțiile contactate s-au numărat Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală de Legislație, Cod Fiscal și Reglementări Vamale, însă nu a primit un răspuns clar cu privire la statutul fiscal al criptomonedelor.

Potrivit hotărârii Curții de Apel Oradea, Horea Vușcan a susținut că, în momentul în care a intrat în posesia monedelor virtuale, a solicitat clarificări de la diverse autorități publice cu posibile competențe în stabilirea regimului legal aplicabil acestora. Printre instituțiile contactate s-au numărat Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală de Legislație, Cod Fiscal și Reglementări Vamale.

„În răspunsul Ministerului Finanțelor Publice s-a precizat, expres şi neechivoc, că nu există un regim fiscal potrivit actualului cadru juridic. După crearea cadrului legal se va analiza necesitatea reglementării în plan fiscal a problematicii. Această reglementare în plan fiscal a venit abia în anul 2019, prin Legea 30/2019 pentru aprobarea OUG nr. 25/2018 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare.

Între anul 2014, când organul fiscal central, prin cea mai avizată direcție a sa, direcția Legislație, a comunicat că nu există un regim fiscal aplicabil monedelor virtuale şi până în anul 2019 nu a existat nicio intervenție a legiuitorului sau comunicare publică a organului fiscal prin care să se aducă la cunoștință, direct sau indirect, o modificare a îndrumării din anul 2014”, a spus Horea Vușacan, criticând nerespectarea principiului certitudinii impunerii și a obligației de îndrumare.

Omul de afaceri mai susține că, dacă ar fi fost informat încă din 2014 că aceste venituri sunt reglementate, ar fi avut posibilitatea să urmărească și să înțeleagă obligațiile fiscale care îi revin.

„Având în vedere valoarea creanței fiscale totale – 5.307.707 lei – dar mai ales a creanței fiscale accesorie în cuantum de 2.085.671 de lei, accesorii care vor curge în continuare în lipsa unei măsuri de suspendare, face ca prejudiciul să fie unul grav”, a afirmat el.

S-a inițiat procedura de executare silită împotriva lui Horea Vușcan

Reprezentanții ANAF au precizat că împotriva lui Horea Vușcan a fost inițiată procedura de executare silită și că acesta ar fi avut posibilitatea să solicite o eșalonare la plată a obligațiilor fiscale. Printr-o astfel de cerere, ar fi putut achita suma datorată în tranșe, reducând impactul asupra bugetului. Totodată, ANAF a subliniat că Vușcan ar fi putut beneficia de o reducere de 75% a penalităților aferente anului 2018 dacă ar fi solicitat acest lucru.

Omul de afaceri nu a continuat litigiul cu ANAF la Înalta Curte de Casație și Justiție și ar fi avut posibilitatea să acceseze facilitatea introdusă de Guvern în septembrie 2024. Aceasta permitea persoanelor fizice și juridice cu datorii la bugetul de stat să beneficieze de anularea accesoriilor și a majorărilor de întârziere, cu condiția achitării creanței principale.

Începând cu 2021, ANAF a intensificat controalele asupra veniturilor obținute din tranzacționarea criptomonedelor prin platforme descentralizate precum Binance, KuCoin, Maiar, BitMart și FTX. Potrivit datelor oficiale, în perioada 2021–2023, românii au declarat venituri de 550 de milioane de dolari (2,8 miliarde de lei) din tranzacțiile cu monedă virtuală. În urma verificărilor, autoritățile fiscale au descoperit peste 500 de milioane de lei nedeclarați, fie parțial, fie integral.

Scandal urmat de achitare

În 2013, Horea Vușcan a lansat BTC Xchange, prima platformă online de tranzacționare Bitcoin din România. Utilizatorii își puteau crea conturi pentru a cumpăra, vinde sau folosi monede virtuale în magazine online care acceptau plăți în Bitcoin. Platforma a cunoscut un succes rapid, atrăgând aproximativ 3.000 de conturi și generând un rulaj de peste două milioane de dolari într-un singur an.

În decembrie 2014, BTC Xchange a fost închisă brusc din cauza unui conflict între Horea Vușcan, în calitate de CEO, și programatorul-șef Lucian Ivan. Acesta din urmă a părăsit compania luând cu el parolele și codurile sursă ale platformei, blocând accesul la servere și refuzând să predea informațiile necesare pentru funcționarea sistemului.

Vușcan a depus plângere penală, iar DIICOT Oradea a instrumentat un dosar în care Lucian Ivan a fost acuzat de acces ilegal la un sistem informatic, perturbarea funcționării acestuia, fraudă informatică și alterarea integrității datelor informatice. Procesul s-a încheiat pe 16 ianuarie 2025, instanța constatând prescrierea primelor două infracțiuni și achitându-l pentru celelalte acuzații.

Asociații firmei care administrase platforma, inclusiv Horea Vușcan, au cerut despăgubiri de trei milioane de dolari, însă instanța le-a respins solicitările sau le-a lăsat nesoluționate. Totuși, magistrații au dispus ca Lucian Ivan să plătească 6,5 BTC unei persoane fizice care nu și-a mai putut accesa contul după închiderea platformei și, astfel, a pierdut criptomonedele deținute. La valoarea actuală a Bitcoin, această sumă echivalează cu aproximativ 650.000 de dolari.

În prezent, Horea Vușcan se promovează ca un antreprenor de succes, deținând afaceri evaluate la milioane de euro, precum și bunuri de lux, inclusiv mașini exclusiviste, un iaht personal și un avion privat.