În proiectul său de management, Horodniceanu spune că doreşte 'readucerea încrederii în cadrul colectivelor, în special în cel al Structurii Centrale, grav afectate, în special psihologic, după evenimentele din ultimul trimestru al anului 2014, ceea ce a dus la un blocaj ce a cauzat şi o diminuare a dorinţei de performanţă a procurorilor', el făcând referire la arestarea fostei şefe a DIICOT Alina Bica.
Horodniceanu propune să se 'reîncarce responsabilizarea fiecărui procuror' în ceea ce priveşte actele şi activităţile desfăşurate, dar şi readucerea spiritului de echipă, precum şi verificarea individuală, de către echipa nou-formată, a fiecărui procuror şi crearea unui moment 'zero' în ceea ce priveşte activitatea acestora.
În proiectul de management, Horodniceanu a identificat mai multe riscuri la adresa DIICOT: scurgerile de informaţii din dosare; influenţarea deciziilor procurorilor de către persoane cu putere economică şi financiară; interesul unor persoane din lumea interlopă locală de a recruta poliţişti şi magistraţi; creşterea gradului de specializare a infractorilor în domeniul criminalităţii organizate; lipsa de protecţie fizică a procurorilor; campanii de presă care au indus o presiune psihologică asupra procurorilor, mai ales în cadrul unor dosare în care sunt implicaţi politicieni şi oameni de afaceri.
În cadrul interviului, Constantin Horodniceanu a răspuns mai multor întrebări puse de membrii Secţiei pentru procurori din CSM.
Florentina Gavadia l-a întrebat pe Horodniceanu cum va reacţiona dacă, la un moment dat, află că un procuror de la un serviciu teritorial al DIICOT discută la o masă cu un politician de rang înalt despre dosare.
'În primul rând, voi încerca să verific dacă informaţia este reală. Voi căuta să văd dacă relaţia dintre procurorul respectiv şi persoana cu care stă de vorbă este dinainte ca acesta să devină procuror. Voi căuta să am o discuţie cu procurorul respectiv, pentru a vedea ce l-a animat să poarte discuţia la respectiva masă. După ce voi face toate verificările şi, dacă voi constata că această discuţie s-a purtat asupra activităţii procurorului, voi solicita procurorului general să ia măsurile legale. Titularul acţiunii disciplinare este procurorul general, eu sunt subordonat procurorului general al României', a răspuns Horodniceanu.
Tot în cadrul interviului, Horodniceanu a fost rugat să indice 3 calităţi care îl recomandă să preia funcţia de procuror şef al DIICOT, el răspunzând: 'Cred că unul dintre lucrurile care mă recomandă este că am o viaţă socială foarte săracă. Am experienţă managerială de mai mulţi ani. Am dat dovadă de responsabilitate'.
La capitolul defecte, el a indicat faptul că nu face mult sport.
Alte întrebări puse de membrii CSM au vizat recuperarea prejudiciilor din infracţiuni, organizarea Centrului de aplicaţii operaţionale, combaterea grupărilor de criminalitate organizată, apariţia unor conflicte de competenţă între DIICOT şi alte structuri de parchete, probleme de imagine cu care se confruntă DIICOT.
Conform reglementărilor legale în vigoare, procurorul şef al DIICOT este numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Pe 9 aprilie, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a anunţat că l-a propus pe Daniel-Constantin Horodniceanu, şef DIICOT – Serviciul Teritorial Iaşi, pentru funcţia de procuror şef al DIICOT. AGERPRES
