'Crima organizată are alt specific, poliţistul de crimă organizată trebuie să fie în stradă, trebuie să penetreze grupurile infracţionale, să fie în legătură cu vectorii crimei organizate. E un deziderat al nostru. Crima organizată din România a fost dezarticulată prin Legea 39/2003. Prin schimbarea Codului penal în 2014 s-a disipat autoritatea DIICOT-ului', a spus Horodniceanu, într-un interviu acordat Digi 24 HD.

El a criticat lipsa unei strategii naţionale, a unei analize naţionale de risc. 'Ministerul Public, MAI şi Ministerul Justiţiei trebuie să concure la crearea unei strategii naţionale. Este foarte important pentru DIICOT să îşi creeze o unitate proprie de analiză a informaţiilor şi o unitate de cercetări în domeniul financiar pentru confiscarea produsului infracţional. Cred că este foarte important (…) să nu se lase produsul infracţional în mâna infractorului. Am elaborat deja proiectul, este pe masa Ministerului de Justiţie şi avem o mare deschidere în ceea ce-l priveşte', a spus şeful DIICOT.

Horodniceanu a vorbit şi despre pericolul terorismului, arătând că DIICOT a dat întotdeauna atenţie acestei ameninţări, având un serviciu specializat.

'Din fericire, România nu a traversat o perioadă mai grea ca în alţi ani, dar am acordat o atenţie mai mare în 2015 acestui fenomen, deoarece un număr mai mare de cetăţeni străini au tranzitat teritoriul ţării. DIICOT lucrează cu SRI în acest domeniu, suntem întotdeauna prezenţi acolo unde e nevoie. Nu este o ameninţare reală în acest moment. Trebuie să vedem cum decurg lucrurile în continuare: dacă primim refugiaţi, dacă se păstrează spaţiul Schengen', a afirmat Horodniceanu.

Procurorul-şef a spus, legat de cazul tânărului din Craiova, că poate ar trebui pedepsită consultarea site-urilor care incită la radicalizare islamistă, prezintă execuţii sau torturi, la fel cum sunt pedepsite site-urile pornografice cu copii.

'Tânărul din Craiova are interdicţia de a accesa anumite site-uri şi de a frecventa anumite locuri. Acestea pot fi făcute prin monitorizarea providerului de Internet. Există un proiect de lege promovat de MJ legat de interdicţia anonimizării cartelelor telefonice', a mai arătat Horodniceanu.

El a precizat că, în ultima perioadă, tânărul contactase anumite persoane cărora le cerea achiziţionarea unor arme de asalt şi a două grenade.

'Medicul legist care l-a examinat prima dată a spus că e un tânăr de 17 ani teribilist, însă după anamneza de două ore nu a mai avut aceeaşi părere', a declarat şeful DIICOT.

În ceea ce priveşte traficul de droguri, Horodniceanu a menţionat că, în ultimul an, cantitatea de droguri de mare risc confiscată – 750 kg – a depăşit-o pentru prima dată pe cea de droguri de risc, care s-a ridicat la 680 kg.

'O problemă mai mare o reprezintă drogurile psihoactive, care sunt mai ieftine. Încercăm să introducem în textul legii şi substanţele psihoactive, care sunt mult mai ieftine, dar mai nocive decât drogurile naturale sau cele sintetice prevăzute de Legea 143', a completat el.

Întrebat despre situaţia pe care a găsit-o la preluarea funcţiei, după plecarea Alinei Bica din fruntea instituţiei, Horodniceanu a afirmat că dosarul Bica a afectat imaginea DIICOT şi a provocat 'frustrări' în interiorul instituţiei.

'Am pomenit cuvântul frustrare – era acest sentiment de nedreptate, nu putem pune o etichetă pe toţi lucrătorii după conducătorul instituţiei, cei care munceau înainte muncesc şi acum. (…) Să nu credeţi că nu au existat filtre de integritate şi când a fost numită Alina Bica. Poate ar trebui să încercăm să importăm un model de succes. Uitaţi de pildă cum se numeşte şeful Europolului sau al Interpolului', a declarat el. AGERPRES