"Partea sindicală a ridicat problema a creşterii cu 200 de lei, adică de la 1.250 de lei (în prezent – n.r.), de la 1 ianuarie să fie 1.450 de lei. La propunerea unei părţi a angajatorilor de a aplica acest lucru tot de la 1 mai anul viitor, le-am arătat că ar trebui ca, în momentul respectiv, să creştem de la 1.450 de lei, la 1.550 de lei şi că este preferabil să se aplice de la 1 ianuarie", a afirmat Hossu.

"Mai există o variantă, de a avea o creştere mai mică (a salariului minim – n.r.) cu o creştere a deductibilităţii în sistem, astfel ca pe net să se ajungă la aceeaşi valoare ca în structura actuală. A rămas că pe 12 sau 13 (decembrie – n.r.), deci imediat după alegeri, să mai fie o nouă întâlnire. O să vedem săptămâna viitoare. Sperăm să facem o întâlnire cu partea patronală şi în urma întâlnirii din 12-13, probabil pe 14 (decembrie – n.r.), când e şedinţă de Guvern, se va da hotărârea de Guvern cu salariul minim garantat în plată pentru anul 2017", a mai spus liderul sindical. 

De asemenea, Hossu a menţionat că Executivul vrea o îngheţare a salariului minim arătând că proiecţia Guvernului pentru legea de salarizare unitară, la nivel de principii, este că salariul minim ar trebui să crească până în 2022 la 1.625 de lei. 

"Executivul vrea o îngheţare a salariului minim sau, în orice caz, proiecţia lor pentru Legea de salarizare unitară la nivel de principii este că ar trebui până în 2022 salariul minim să crească la 1.625 de lei. Aceasta ar însemna o creştere medie anuală de circa 45 – 50 de lei", a arătat preşedintele Cartel Alfa. 

La rândul său, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a spus că organizaţia are mai multe propuneri referitoare la deducerile fiscale şi poate lua în calcul o creştere de salariu minim mai mică dar creşterea să rămână în salariu net, iar individul să rămână cu banii în buzunar. 

Sursa: AGERPRES

Convergența prețurilor din România comparativ cu Uniunea Europeană este de 51,9% în timp ce convergența salariilor este de numai 20,5%.

"Nivelul de trai într-o economie națională este reflectat până la urmă de bunăstarea indivizilor. În fond, aceștia sunt cei care vor resimți efectele adoptării monedei euro. Pentru a studia impactul asupra bunăstării îndivizilor, am considerat că analiza convergenţei preţurilor trebuie însoţită de analiza convergenţei salariilor", se arată într-un studiu realizat de Institutul European din România, coordonator de proiect fiind economistul Daniel Dăianu.

Conform datelor disponibile pe Eurostat, în anul 2015 convergența salariilor era în România de numai 20,5%, în timp ce convergența prețurilor se ridică la nivelul de aproape 50% față de media EU28. În timp ce convergența prețurilor în statele Europei Centrale și de Est (ECE) analizate este relativ asemănătoare (în jur de 50%, plus sau minus), convergența salariilor diferă semnificativ. În România convergenta salariilor (20,5%) este aproape jumătate față de Cehia (37,9%) și sub nivelul Poloniei și Ungariei (în jur de 30%).

Convergența redusă a salariilor în România vizavi de convergența prețurilor se traduce printr-o putere de cumpărare scăzută în România față de Zona Euro (ZE), dar și față de celelalte state est-europene, de unde rezultă din nou un cerc vicios al sărăciei, și toate riscurile care derivă de aici.