Art. 1. – Se aproba Normele metodologice de aplicare a Legii viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002, prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.
Art. 2. – In actiunile din domeniul productiei vitivinicole Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor colaboreaza cu Organizatia interprofesionala pe produs, constituita potrivit Legii nr. 778/2001 privind organizatiile interprofesionale pe produse agroalimentare.
Art. 3. – (1) Contractele externe incheiate pentru vinuri si alte bauturi pe baza de must si vin, aflate in derulare, se executa in conditiile legii in vigoare la data incheierii acestora.
(2) Etichetele pentru vinuri si alte produse pe baza de must si vin, destinate comercializarii pe piata interna, tiparite si aflate la producatori sau la comerciantii contractanti, se utilizeaza pana la epuizarea stocului, dar nu mai tarziu de 31 decembrie 2002.
(3) Dupa epuizarea stocului sau dupa data de 31 decembrie 2002 modul de inscriptionare a noilor etichete se va realiza conform prevederilor prezentelor norme metodologice.

PRIM-MINISTRU, ADRIAN NASTASE

Contrasemneaza:
Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor, Ilie Sarbu
Ministrul sanatatii si familiei, Daniela Bartos
Ministrul finantelor publice, Mihai Nicolae Tanasescu
Ministrul integrarii europene, Hildegard Carola Puwak
Bucuresti, 10 octombrie 2002. Nr. 1.134.

ANEXA

NORME METODOLOGICE de aplicare a Legii viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002

CAPITOLUL I
Productia viticola

SECTIUNEA 1
Delimitarea teritoriala a arealelor viticole

Art. 1. – Delimitarea teritoriala a arealelor viticole, inclusiv a celor destinate producerii vinurilor si a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlata, se evidentiaza distinct prin lucrarile de intocmire a Cadastrului viticol, potrivit prevederilor art. 6 din Legea viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002, denumita in continuare lege.
Art. 2. – (1) Lucrarile de delimitare a arealelor viticole pe podgorii si centre viticole se fac de catre specialisti din domeniul evidentei funciare in colaborare cu specialisti din domeniul viticulturii si vinificatiei si cu reprezentantii producatorilor viticoli, constituiti in comisii judetene, urmand ca acestea sa fie definitivate de o comisie centrala constituita la nivelul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, potrivit normelor metodologice de realizare si tinere a Cadastrului viticol, care se vor aproba prin ordin comun al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si al ministrului administratiei publice.
(2) Componenta comisiei centrale si a comisiilor judetene, precum si modul lor de functionare se aproba prin ordin comun al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si al ministrului administratiei publice.
Art. 3. – Pana la finalizarea delimitarii arealelor viticole Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor coordoneaza actualizarea lucrarilor de nominalizare a arealelor viticole pe podgorii si centre viticole si de stabilire a teritoriilor care intra in componenta acestora, pana la nivel de localitati. Forma actualizata a acestor lucrari se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.

SECTIUNEA a 2-a
Producerea materialului saditor viticol

Art. 4. – Definitiile pentru categoriile de material saditor de plantare, material de inmultire si categoriile de material biologic folosite in viticultura, prevazute la art. 7 din lege, sunt cuprinse in anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice.
Art. 5. – (1) Categoriile biologice de material saditor viticol admise pentru producere in Romania sunt urmatoarele:
a) materialul amelioratorului;
b) materialul prebaza;
c) materialul baza;
d) materialul certificat;
e) materialul standard.
(2) Definitiile acestor categorii sunt prevazute in anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice.
Art. 6. – (1) Producerea materialului saditor viticol se realizeaza in urmatoarele tipuri de plantatii viticole:
a) plantatii de conservare;
b) plantatii de preinmultire;
c) plantatii-mama de plante certificate;
d) plantatii recunoscute pentru producerea de coarde altoi sau de butasi portaltoi;
e) scoli de vite certificate;
f) scoli de vite standard.
(2) Definitiile acestor tipuri de plantatii viticole sunt prevazute in anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.
Art. 7. – (1) Producerea materialului saditor viticol se realizeaza in urmatoarele tipuri de unitati:
a) unitati de selectie;
b) unitati de conservare si de preinmultire;
c) unitati de inmultire;
d) unitati de productie pentru vite altoite si nealtoite.
(2) Definitiile acestor unitati sunt prevazute in anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.

SECTIUNEA a 3-a
Infiintarea, intretinerea si defrisarea plantatiilor viticole

A. Infiintarea plantatiilor de vita de vie
Art. 8. – Zonarea soiurilor de vita de vie, recomandate si autorizate pentru cultura in cadrul fiecarui centru viticol, precum si actualizarea acesteia se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, cu avizul Oficiului National al Viei si Vinului, denumit in continuare ONVV, la propunerea Institutului de Cercetare si Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie, denumit in continuare ICDVV, si a statiunilor de cercetare si dezvoltare vitivinicola, prin consultarea specialistilor din domeniu, inclusiv de la directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.
Art. 9. – (1) Infiintarea plantatiilor de vita de vie roditoare si de portaltoi se realizeaza prin acordarea de catre directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, a unui drept de plantatie noua, de replantare pe aceeasi suprafata de teren sau de plantare pe o rezerva de teren. Directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, monitorizeaza infiintarea plantatiilor de vita de vie roditoare si de portaltoi in teritoriul lor de activitate.
(2) Dreptul de plantatie noua, potrivit prevederilor pct. 2 din anexa nr. 4 la lege, este dreptul de a infiinta o plantatie viticola in cazul masurilor de comasare sau de expropriere pentru utilitati publice al proprietarului terenurilor la data comasarii sau exproprierii pentru utilitati publice, daca aceste terenuri fac parte dintr-o podgorie sau dintr-un centru viticol, consacrate si recunoscute ca atare prin lucrarile de delimitare teritoriala. Dreptul de plantatie noua se mentine pe o perioada de 5 ani de la data acordarii si se poate transfera catre un nou proprietar in cazul vanzarii terenului in aceasta perioada. In cazul neutilizarii in perioada admisa, dreptul de plantatie noua se atribuie unei rezerve de teren.
(3) Dreptul de replantare este valabil pe o perioada de 5 ani de la data la care a fost efectuata defrisarea; dupa expirarea acestui termen dreptul de replantare neutilizat se atribuie unei rezerve de teren.
(4) Dreptul de plantare pe o rezerva de teren este valabil pe o perioada de 10 ani; dupa expirarea termenului de 10 ani dreptul de plantare neutilizat pe o rezerva de teren se anuleaza.
(5) In situatii deosebite, de interes pentru patrimoniul si productia vitivinicola, dreptul de plantare pe o rezerva de teren poate fi actualizat, cu aprobarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor.
(6) Locul in care este exercitat dreptul de plantare pe o rezerva de teren, soiurile si tehnicile de cultura utilizate trebuie sa asigure posibilitatea obtinerii de productii conforme cu cererea pietei, precum si cu potentialul calitativ si cantitativ al regiunii.
(7) Pe baza acordarii dreptului de plantatie noua, de replantare sau de plantare pe o rezerva de teren, directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, elibereaza autorizatiile de plantare, in baza cererilor adresate de catre producatorii interesati, in conditiile prevazute la art. 11 alin. (1) si (2) din lege. Autorizatiile de plantare se refera la suprafata totala care urmeaza sa fie plantata de un producator, persoana fizica sau juridica, intr-un an sau esalonat pe mai multi ani.r
(8) Autorizatia de plantare cuprinde urmatoarele elemente:r
a) numele/denumirea producatorului, persoana fizica sau juridica;r
b) adresa/sediul producatorului;r
c) locul plantarii: podgoria, centrul viticol, comuna, satul, tarlaua, parcela sau punctul cu denumirea cunoscuta local;r
d) suprafata care se planteaza: totala (ha), din care pe ani;r
e) soiul/soiurile folosit/folosite la plantare;r
f) distantele de plantare;r
g) perioada de repaus a solului dinaintea replantarii cu vita de vie, care nu poate fi mai mica de 2 ani.r
(9) Formularele-tip pentru cererile de acordare a dreptului de plantatie noua, replantare si plantare pe o rezerva de teren si pentru autorizatiile de plantare a vitei de vie se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.r
Art. 10. – (1) Cererile prevazute la art. 9 alin. (9) se depun la directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, cu cel putin o luna inainte de data infiintarii plantatiei. Ele vor contine informatiile necesare pentru completarea autorizatiei de plantare si vor fi vizate de specialistul de la centrul agricol teritorial si de inspectorul teritorial al Inspectiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, denumita in continuare ISCTV.r
(2) In cazul infiintarii de plantatii pe o suprafata mai mare de 3 ha, considerate ca suprafete totale pe un producator viticol, persoana fizica sau juridica, la cererea pentru eliberarea autorizatiei de plantare se anexeaza proiectul de infiintare a plantatiei viticole, vizat de unitatea de cercetare si dezvoltare vitivinicola din zona.r
(3) Proiectele pot fi intocmite de unitati de cercetare si dezvoltare vitivinicola sau de agenti economici, persoane fizice sau juridice, autorizati de catre directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, cu avizul unitatii de cercetare si dezvoltare vitivinicola din zona.r
Art. 11. – Infiintarea de plantatii de vita de vie sub forma de noi parcele incadrate in masive viticole se face tinandu-se seama de conditia adoptarii de solutii privind orientarea randurilor, alegerea distantelor de plantare si asigurarea zonelor de intoarcere, care sa nu impiedice executarea lucrarilor de intretinere a viilor, accesul in plantatii, precum si intretinerea si exploatarea lucrarilor hidroameliorative.r
Art. 12. – (1) Prin hibrizi direct producatori se intelege soiurile obtinute prin hibridari, din primele doua generatii, intre diferite specii ale genului Vitis, caracterizate prin rezistenta la filoxera si la unele boli criptogamice si calitate inferioara, necorespunzatoare, a strugurilor si vinurilor.r
(2) Soiurile din grupa prevazuta la alin. (1) sunt interzise la plantare, conform prevederilor art. 12 alin. (2) din lege. Lista cuprinzand soiurile de hibrizi direct producatori interzise la plantare se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.r
Art. 13. – (1) Prin hibrizi interspecifici cu rezistenta relativa la boli se intelege soiurile obtinute prin hibridari complexe intre soiuri de Vitis vinifera si soiuri apartinand altor specii ale genului Vitis. Unele dintre aceste soiuri sunt autorizate temporar la plantare, pe suprafata de cel mult 0,1 ha de familie, numai in intravilanul localitatilor situate in afara arealelor viticole, in scop ornamental, pentru asigurarea consumului familial si conform prevederilor art. 12 alin. (3) din lege.r
(2) Lista cuprinzand hibrizii interspecifici cu rezistenta relativa la boli se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.r
r
B. Intretinerea plantatiilor de vita de vier
Art. 14. – Detinatorii de plantatii de vita de vie sunt obligati sa efectueze lucrari de intretinere a acestora, in special tratamentele de combatere a bolilor si daunatorilor, care sa asigure obtinerea unor recolte de struguri normale din punct de vedere calitativ si cantitativ.r
Art. 15. – ICDVV, impreuna cu reteaua sa de unitati de cercetare si dezvoltare zonale, elaboreaza norme tehnice de cultura a vitei de vie adaptate diferitelor zone si tipuri de plantatii, care sunt puse la dispozitie producatorilor viticoli prin grija Agentiei Nationale de Consultanta Agricola si a centrelor sale judetene.r
Art. 16. – (1) Cultivatorii de vita de vie au obligatia de a asigura conservarea amenajarilor pedo- si hidroameliorative existente pe suprafetele pe care le detin.r
(2) In acest scop ei asigura intretinerea taluzurilor pe terenurile terasate, curatarea si repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanti, mentinerea in stare de functionare a sistemelor de irigatii, precum si conservarea cailor de acces, a drumurilor de exploatare si a zonelor de intoarcere.r
r
C. Defrisarea plantatiilor de vita de vier
Art. 17. – (1) Autorizatiile de defrisare a plantatiilor de vita de vie din soiuri de Vitis vinifera, denumite in continuare soiuri nobile, si de portaltoi se elibereaza de catre directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, in baza cererilor adresate acestora de catre detinatorii plantatiilor de vita de vie.r
(2) Autorizatia de defrisare cuprinde urmatoarele elemente:r
a) numele/denumirea detinatorului, persoana fizica sau juridica;r
b) adresa/sediul detinatorului;r
c) amplasarea plantatiei: podgoria, centrul viticol, comuna, satul, tarlaua, parcela sau punctul cu denumirea cunoscuta local;r
d) suprafata supusa defrisarii;r
e) data defrisarii: anul, luna, perioada de inceput/ sfarsit;r
f) soiul/soiurile din plantatia supusa defrisarii;r
g) varsta plantatiei – numar de ani;r
h) procentul de goluri din plantatii;r
i) motivele invocate pentru propunerea de defrisare;r
j) modul de folosinta a terenului dupa defrisarea plantatiei.r
(3) Formularele-tip pentru cererile si autorizatiile de defrisare a plantatiilor de vita de vie din soiuri nobile si de portaltoi se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.r
(4) Defrisarea plantatiilor de vita de vie din soiuri de hibrizi direct producatori sau din hibrizi interspecifici se poate face fara autorizatie de defrisare, indiferent de suprafata, si se comunica in termen de o luna la centrul agricol teritorial. Acesta transmite situatia suprafetelor defrisate directiei generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, pentru luarea in evidenta.r
Art. 18. – Defrisarea plantatiilor de vita de vie din soiuri nobile si de portaltoi, in suprafete mai mari de 0,1 ha, se efectueaza intr-o perioada de maximum 5 ani de la data autorizarii defrisarii.r
Art. 19. – Cererile pentru eliberarea autorizatiilor de defrisare a plantatiilor de vita de vie din soiuri nobile si de portaltoi se depun la directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, cu cel putin 6 luni inainte de data defrisarii. Acestea trebuie sa contina toate informatiile necesare pentru completarea autorizatiei de defrisare si sa fie vizate de specialistul de la centrul agricol teritorial si de inspectorul teritorial al ISCTV.r
Art. 20. – (1) Prima de abandon definitiv al plantatiilor de vita de vie din soiuri de hibrizi direct producatori interzisi la plantare, mai mari de 0,1 ha de agent economic sau de familie, se acorda pentru plantatiile situate in arealele viticole si in extravilanul localitatilor din afara arealelor viticole, care nu au atins varsta si starea de vegetatie ce impun defrisarea.r
(2) Acordarea primei de abandon definitiv al plantatiilor din soiuri de hibrizi direct producatori interzisi la plantare se face in baza solicitarilor scrise ale detinatorilor, care depun cereri la directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, in raza carora se afla plantatiile vizate.r
(3) Valoarea primei de abandon definitiv pe hectar se stabileste in raport cu capacitatea de productie a plantatiilor vizate, fara a depasi un plafon maxim.r
(4) Plafonul maxim si plafoanele intermediare ale primei de abandon definitiv al plantatiilor de vita de vie din soiuri de hibrizi direct producatori interzisi la plantare, precum si sursele de finantare ale acesteia se stabilesc anual prin hotarare a Guvernului.r
r
CAPITOLUL IIr
Productia vinicolar
r
SECTIUNEA 1r
Clasificarea vinurilor si a altor produse pe baza de must, vin si subproduse vinicoler
r
I. Vinuriler
Art. 21. – Vinurile, clasificate in vinuri de masa, de calitate sau speciale, sunt: albe, roze sau rosii, in diferite nuante.r
A. Vinurile de masar
Art. 22. – Vinurile de masa, definite la art. 18 lit. a) din lege, au o tarie alcoolica dobandita de minimum 8,5% in volume.r
Art. 23. – Din categoria vinurilor de masa face parte si vinul pelin, a carui definitie este prevazuta in anexa nr. 2 pct. 20 din lege.r
Art. 24. – Vinurile de hibrizi direct producatori si hibrizi interspecifici interzisi la plantare, ca si cele de hibrizi interspecifici cu rezistenta relativa la boli, autorizati temporar la plantare, nu se incadreaza in categoria vinurilor de masa. Ele formeaza o categorie separata, care se valorifica potrivit prevederilor art. 21 din lege.r
B. Vinurile de calitater
Art. 25. – (1) Vinurile de calitate definite la art. 18 lit. b) din lege, in functie de nivelul lor calitativ determinat de arealul de producere, de soiul sau sortimentul de soiuri si de tehnologia aplicata, sunt:r
a) vinuri de calitate cu indicatie geografica recunoscuta, denumite si vinuri de calitate superioara – VS;r
b) vinuri de calitate cu denumire de origine controlata.r
(2) Vinurile de calitate cu indicatie geografica recunoscuta trebuie sa aiba o tarie alcoolica dobandita de minimum 10,5% in volume. Comercializarea lor se face cu mentionarea indicatiei de provenienta geografica, conform ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor. Aceste vinuri se exporta si sub denumirile generice de „Landwein”, „Vin de Pays” sau altele asemenea.r
(3) Vinurile de calitate cu denumire de origine controlata – DOC trebuie sa aiba o tarie alcoolica dobandita de minimum 11% in volume si sa provina din struguri cu un continut in zaharuri de minimum 187 g/l. In functie de stadiul de maturare a strugurilor la cules si de caracteristicile lor calitative si de compozitie, ele se incadreaza in urmatoarele categorii:r
a) cules la maturitatea deplina, DOC-CMD: vinuri provenite din struguri cu continut in zaharuri de minimum 187 g/l;r
b) cules tarziu, DOC-CT: vinuri provenite din struguri cu continut in zaharuri de minimum 220 g/l. Pentru producerea de vinuri rosii seci din aceasta categorie, strugurii la recoltare trebuie sa aiba un continut in zaharuri de minimum 213 g/l;r
c) cules la innobilarea boabelor, DOC-CIB: vinuri obtinute din struguri cu continut in zaharuri de minimum 240 g/l, cu atac de „mucegai nobil” sau culesi la stafidirea boabelor.r
(4) Principalele conditii de producere a vinurilor de calitate cu denumire de origine controlata si principalele caracteristici de compozitie si de calitate pentru fiecare tip de vin din categoriile DOC se stabilesc prin norme si decizii de acordare a dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine controlata, care se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.r
Art. 26. – In functie de continutul lor in zaharuri, vinurile de masa si de calitate sunt:r
a) seci, cu un continut in zaharuri de pana la 4 g/l inclusiv;r
b) demiseci, cu un continut in zaharuri cuprins intre 4,01 g/l si 12 g/l inclusiv;r
c) demidulci, cu un continut in zaharuri cuprins intre 12,01 g/l si 50 g/l inclusiv;r
d) dulci, cu un continut in zaharuri de peste 50 g/l.r
C. Vinurile specialer
Din categoria vinurilor speciale fac parte:r
1. Vinurile spumanter
Art. 27. – (1) In functie de procesul tehnologic de obtinere, vinurile spumante se clasifica in:r
a) vinuri spumante obtinute prin fermentare in butelii;r
b) vinuri spumante obtinute prin fermentare in butelii si transvazate in rezervoare – procedeul prin transvazare;r
c) vinuri spumante obtinute prin fermentare in rezervoare.r
(2) Definitia vinului spumant este prevazuta in anexa nr. 2 pct. 13 din lege.r
Art. 28. – In functie de continutul in zaharuri, vinurile spumante se clasifica in:r
a) extrabrut, intre 0-6 g/l;r
b) brut, intre 6-15 g/l;r
c) extrasec, intre 12-20 g/l;r
d) sec, intre 17-35 g/l;r
e) demisec, intre 33-50 g/l;r
f) dulce, peste 50 g/l.r
Art. 29. – Din grupa vinurilor spumante face parte si vinul Muscat spumant, a carui definitie este prevazuta in anexa nr. 2 pct. 15 din lege.r
Art. 30. – Unele vinuri spumante si petiante, produse in conditii speciale si caracterizate prin insusiri de inalta calitate, pot purta denumire de origine controlata.r
Art. 31. – (1) Vinurile spumante si petiante cu denumire de origine controlata sunt obtinute din soiuri recomandate sau autorizate pentru aceasta directie de productie, cultivate in areale viticole delimitate in care se produce vinul materie prima. La vinurile spumante cu denumire de origine controlata atat producerea vinului materie prima, cat si cea de a doua fermentare trebuie facute in arealul delimitat pentru denumirea de origine revendicata.r
(2) In cazuri speciale, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor autorizeaza, prin Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si Alte Produse Vitivinicole, denumit in continuare ONDOV, ca cea de a doua fermentare sa se faca si in afara arealului delimitat de provenienta a strugurilor, cu conditia ca vinul spumant obtinut sa fie valorificat cu denumirea locului de producere a vinurilor materie prima si cu indicarea unitatilor in care s-a facut cea de a doua fermentare.r
2. Vinurile spumoaser
Art. 32. – (1) Dupa continutul in zaharuri, vinurile spumoase se grupeaza in:r
a) seci, pana la 12 g/l;r
b) demiseci, intre 12,01-30 g/l;r
c) demidulci, peste 30 g/l.r
(2) Definitia vinului spumos este prevazuta in anexa nr. 2 pct. 14 din lege.r
3. Vinurile perlante si petianter
Art. 33. – Din categoria altor vinuri cu continut in dioxid de carbon, autorizate pentru producere, fac parte vinurile petiante si vinurile perlante, ale caror definitii sunt prevazute in anexa nr. 2 pct. 16 si 17 din lege.r
4. Vinurile aromatizater
Art. 34. – Definitia vinurilor aromatizate este prevazuta in anexa nr. 2 pct. 19 din lege. Din grupa vinurilor aromatizate fac parte:r
a) vermutul;r
b) alte vinuri aromatizate.r
Art. 35. – Dupa continutul in zaharuri, vermuturile se clasifica astfel:r
a) extraseci, pana la 12 g/l;r
b) seci, intre 12,01-40 g/l;r
c) demiseci, intre 40,01-80 g/l;r
d) dulci, peste 80 g/l.r
5. Vinurile licoroase si de tip oxidativr
Art. 36. – (1) Din grupa vinurilor speciale fac parte si vinurile licoroase, a caror definitie este prevazuta in anexa nr. 2 pct. 21 din lege. Unele vinuri licoroase de inalta calitate pot beneficia de denumiri de origine.r
(2) Din grupa vinurilor speciale fac parte si vinurile de tip oxidativ, care sunt obtinute prin aplicarea unei tehnologii speciale si sunt supuse unui proces de oxidare lenta, realizata sub influenta unor factori biologici sau fizici.r
(3) Materiile prime utilizate pentru producerea vinurilor speciale, vin, must, must concentrat, mistel, alcool de origine viticola, trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate si de obtinere precizate in reglementarile in vigoare.r
II. Alte produse pe baza de must si vinr
A. Produse pe baza de mustr
Art. 37. – (1) Din categoria altor produse pe baza de must fac parte:r
a) mustul taiat;r
b) mustul de struguri concentrat;r
c) mustul de struguri concentrat rectificat;r
d) sucul de struguri;r
e) sucul de struguri concentrat;r
f) mustul de struguri partial fermentat;r
g) mistelul;r
h) tulburelul.r
(2) Definitiile produselor mentionate sunt prevazute in anexa nr. 2 la lege.r
B. Produse pe baza de vinr
Art. 38. – (1) Din categoria produselor pe baza de vin fac parte:r
a) vinul alcoolizat;r
b) distilatul de vin;r
c) romaniacul;r
d) rachiul de vin;r
e) otetul de vin.r
(2) Definitiile produselor mentionate sunt prevazute in anexa nr. 2 la lege.r
Art. 39. – Unele romaniacuri produse in conditii speciale, caracterizate prin insusiri de inalta calitate, pot purta denumiri de origine controlata.r
Art. 40. – (1) Romaniacurile cu denumire de origine controlata sunt produse din soiuri recomandate si autorizate pentru aceasta directie de productie, cultivate in areale viticole delimitate.r
(2) Pentru producerea romaniacurilor cu denumire de origine controlata trebuie indeplinite urmatoarele conditii:r
a) distilarea vinurilor se face cu instalatii tip „Charente” sau cu alte instalatii de distilare discontinua, cu dubla distilare si cu eliminarea fractiunilor de la inceputul si sfarsitul redistilarii;r
b) invechirea distilatelor se face in vase din lemn de stejar, cu capacitate de maximum 600 litri, pe o perioada de cel putin 3 ani;r
c) obtinerea vinurilor materie prima, distilarea lor, invechirea distilatelor si imbutelierea romaniacurilor se realizeaza in arealul delimitat pentru denumirea de origine revendicata.r
(3) In cazuri speciale, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor autorizeaza prin ONDOV ca invechirea distilatelor si imbutelierea romaniacurilor sa se faca in afara arealului delimitat pentru denumirea de origine revendicata, cu conditia ca romaniacul sa fie valorificat sub denumirea locului de producere a strugurilor materie prima si de distilare, precum si cu indicarea unitatii in care s-au facut invechirea distilatelor si imbutelierea romaniacurilor.r
III. Produsele pe baza de subproduse vinicoler
Art. 41. – (1) Din categoria produselor obtinute din subproduse vinicole fac parte:r
a) alcoolul etilic de origine viticola;r
b) rachiul de drojdie;r
c) spuma de drojdie;r
d) rachiul de tescovina;r
e) pichetul.r
(2) Pichetul este destinat exclusiv industrializarii, fiind interzisa comercializarea sa pentru consumul uman direct.r
(3) Definitiile produselor mentionate sunt prevazute in anexa nr. 2 la lege.r
Art. 42. – Prin prelucrarea drojdiei de vin si a tescovinei de struguri se obtin si alte produse ca: acid tartric, coloranti naturali, ulei din seminte, tanin, furaje, composturi si altele asemenea.r
SECtIUNEA a 2-ar
Caracteristici organoleptice si de compozitie chimica r
ale vinurilor, produselor pe baza de must, r
vin si subproduse vinicoler
Art. 43. – (1) Vinurile proprii consumului uman direct, altele decat cele speciale, trebuie sa prezinte in momentul comercializarii urmatoarele caracteristici organoleptice si de compozitie chimica, atestate prin buletine de analiza eliberate de laboratoare autorizate:r
a) insusiri organoleptice caracteristice categoriei de calitate si tipului de vin, soiului sau sortimentului de soiuri, podgoriei, centrului viticol sau arealului delimitat, pentru cele cu denumire de origine controlata; vinurile trebuie sa fie fara defecte de miros si de gust;r
b) taria alcoolica la 20°C – minimum 8,5% alcool dobandit in volume si, respectiv, continutul in alcool corespunzator categoriei de calitate si tipului de vin;r
c) aciditatea totala – minimum 4,5 g/l, exprimata in acid tartric, sau 60 miliechivalenti pe litru;r
d) aciditatea volatila mai mica de:r
1. 18 miliechivalenti pe litru sau 1,08 g/l, exprimata in acid acetic, pentru vinurile albe si roze;r
2. 20 miliechivalenti pe litru sau 1,2 g/l, exprimata in acid acetic, pentru vinurile rosii.r
Aceste limite sunt depasite numai pentru unele vinuri vechi, de cel putin 2 ani, sau pentru vinurile produse dupa tehnologii speciale ori in cazul vinurilor care au o tarie alcoolica totala egala sau mai mare de 13% in volume, cu conditia sa nu aiba influenta negativa asupra caracteristicilor organoleptice ale vinurilor;r
e) extractul sec nereducator, minimum:r
1. 15 g/l pentru vinurile de masa albe si roze;r
2. 16 g/l pentru vinurile de masa rosii;r
3. 18 g/l pentru vinurile de calitate superioara – VS, albe si roze;r
4. 19 g/l pentru vinurile de calitate superioara – VS, rosii;r
5. 21 g/l pentru vinurile de calitate DOC, albe si roze;r
6. 23 g/l pentru vinurile de calitate DOC, rosii.r
In anii viticoli nefavorabili se poate admite punerea in consum a unor vinuri de masa si de calitate superioara – VS cu un extract nereducator mai mic cu 1 g/l fata de limitele mentionate;r
f) dioxidul de sulf total, in urmatoarele limite maxime determinate in momentul punerii in consum:r
1. 160 mg/l pentru vinuri rosii seci;r
2. 210 mg/l pentru vinuri albe si roze seci si pentru vinuri rosii demiseci;r
3. 260 mg/l pentru vinuri albe si roze demiseci;r
4. 300 mg/l pentru vinuri demidulci si dulci;r
5. 350 mg/l pentru vinuri provenite din struguri culesi la supramaturare, bogate in zaharuri si enzime oxidazice de la: Cotnari, Murfatlar, Tarnave, Pietroasa, Valea Calugareasca;r
g) aluminiul, maximum 8 mg/l;r
h) arsenul, maximum 0,2 mg/l;r
i) borul, exprimat in acid boric, maximum 80 mg/l;r
j) bromul, maximum 1 mg/l;r
k) cadmiul, maximum 0,01 mg/l;r
l) cuprul, maximum 1 mg/l;r
m) fluorul, maximum 1 mg/l;r
n) plumbul, maximum 0,2 mg/l;r
o) staniul, maximum 1 mg/l;r
p) zincul, maximum 5 mg/l;r
q) metanolul: – maximum 150 mg/l pentru vinurile albe si roze;r
– maximum 300 mg/l pentru vinurile rosii;r
r) sulfatii, exprimati in sulfat de potasiu, maximum 1 g/l, cu urmatoarele exceptii:r
– maximum 1,5 g/l pentru vinurile cu invechire de cel putin 2 ani in vase, pentru vinurile indulcite si pentru vinurile obtinute prin adaosul, in must sau in vin, de alcool sau distilat de vin;r
– maximum 2 g/l pentru vinurile obtinute prin adaos de must concentrat si pentru vinurile naturale dulci;r
– maximum 2,5 g/l pentru vinurile obtinute prin evolutie sub pelicula;r
s) acidul citric, maximum 1 g/l;r
t) sodiul, maximum 60 mg/l, limita care poate fi depasita pentru vinurile obtinute din plantatii amplasate pe soluri saraturoase;r
u) diglucozidul malvidinei, maximum 15 mg/l pentru vinurile rosii obtinute din struguri proveniti din soiuri nobile.r
(2) Caracteristicile de compozitie chimica ale vinurilor, produselor pe baza de must, vin si subproduse vinicole sunt determinate prin metode de analiza admise pe plan international si/sau prin metode standard romanesti de analiza a vinurilor, armonizate cu metodele comunitare, a caror lista se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.r
Art. 44. – (1) Sunt improprii consumului uman direct:r
a) vinurile otetite, manitate, balosite si cele cu miros de hidrogen sulfurat, de mucegai sau cu alte mirosuri si/sau alte gusturi straine, detectate de degustatori autorizati recunoscuti de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor;r
b) lichidul rezultat din spalarea tescovinei – pichet;r
c) vinurile produse prin folosirea unor practici si tratamente neautorizate, cele falsificate, precum si cele ale caror componente nu se incadreaza in limitele prevazute la art. 43 din prezentele norme metodologice;r
d) vinurile cu adaos de bonificatori sau aromatizanti, altii decat cei admisi de lege.r
(2) Vinurile improprii consumului uman direct pot fi destinate, dupa caz, distilarii sau producerii otetului.r
Art. 45. – Mustul de struguri concentrat rectificat, definit in anexa nr. 2 pct. 5 din lege, trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici:r
a) un pH de maximum 5, determinat la 25°Brix;r
b) densitate optica, la 425 nm, de maximum 0,100 la o grosime a stratului de lichid de 1 cm, la 25°Brix;r
c) un continut de maximum 7 g/l zaharoza, determinat la 25°Brix;r
d) un indice Folin – Ciocalteau de maximum 6, determinat la 25°Brix;r
e) aciditate titrabila de cel mult 15 miliechivalenti pe kilogramul de zaharuri totale;r
f) un continut in dioxid de sulf de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale;r
g) un continut in cationi totali de maximum 8 mili echivalenti pe kilogramul de zaharuri totale;r
h) conductivitate care sa nu depaseasca 120 micro-Siemens pe centimetru, la 25°Brix si la 20°C;r
i) un continut in hidroximetilfurfural de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale;r
j) prezenta mezoinozitolului.r
Art. 46. – (1) Romaniacul, definit in anexa nr. 2 pct. 25 din lege, poate fi pus in consum daca indeplineste urmatoarele conditii atestate prin buletine de analiza, eliberate de laboratoare autorizate:r
a) nu prezinta gusturi particulare neplacute, detectate de degustatori autorizati recunoscuti de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor;r
b) este obtinut din distilate provenite din vinuri netratate cu schimbatori de ioni, raze ultraviolete sau ionizante.r
(2) Continutul romaniacului in metale nu poate depasi urmatoarele limite:r
a) arsenul – 0,05 mg/l;r
b) cuprul – 5,0 mg/l;r
c) plumbul – 0,3 mg/l;r
d) zincul – 5,0 mg/l.r
(3) Limitele continutului romaniacului in alte componente, raportate la 100 ml alcool anhidru, sunt urmatoarele:r
a) alcool metilic, maximum 200 mg;r
b) aciditate totala, exprimata in acid acetic, maximum 400 mg;r
c) esteri, exprimati in acetat de etil, intre 75 mg si 500 mg;r
d) alcooli superiori, exprimati in alcool izoamilic, maximum 400 mg;r
e) aldehide, exprimate in aldehida acetica, intre 5 mg si 60 mg;r
f) furfural, maximum 2 mg;r
g) acid cianhidric, nedetectabil.r
Art. 47. – (1) Pentru rachiurile de vin si cele obtinute din drojdie de vin si tescovina de struguri se stabilesc urmatoarele limite ale continutului in compusi raportati la 100 ml alcool anhidru, atestate prin buletine de analiza eliberate de laboratoare autorizate:r
a) alcool metilic, maximum 1.000 mg;r
b) esteri, exprimati in acetat de etil, intre 100 mg si 600 mg;r
c) alcooli superiori, exprimati in alcool izoamilic, intre 100 mg si 750 mg;r
d) aciditate totala, exprimata in acid acetic, intre 100 mg si 750 mg;r
e) aldehide, exprimate in aldehida acetica, intre 5 mg si 80 mg;r
f) furfural, maximum 2 mg;r
g) acid cianhidric, nedetectabil.r
(2) Limitele de continut pentru metale sunt cele stabili