in temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Rominiei si avind i vedere prevederile art. 78, 81 si 82 din Acordul european instituind o asociere itre Rominia, pe de o parte, si Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, ratificat prin Legea nr. 20/1993, precum si prevederile art. 65 lit. d), h) si t) din Legea protectiei mediului nr. 137/1995, republicata,Guvernul Rominiei adopta prezenta hotarire.Art. 1. - Se aproba Planu
in temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Rominiei si avind i vedere prevederile art. 78, 81 si 82 din Acordul european instituind o asociere itre Rominia, pe de o parte, si Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, ratificat prin Legea nr. 20/1993, precum si prevederile art. 65 lit. d), h) si t) din Legea protectiei mediului nr. 137/1995, republicata,
Guvernul Rominiei adopta prezenta hotarire.
Art. 1. – Se aproba Planul de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, prevazut i anexa care face parte integranta din prezenta hotarire.
Art. 2. – (1) Se ifiinteaza Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, formata din specialisti ai Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, ai Ministerului Agriculturii si Alimentatiei si ai Ministerului Sanatatii. Pe linga comisie va functiona un grup de sprijin, compus din reprezentanti ai Companiei Nationale „Apele Romine” – S.A., ai comitetelor de bazin si ai unor institute si unitati de specialitate aflate i subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, a Ministerului Agriculturii si Alimentatiei si a Ministerului Sanatatii.
(2) Prin ordin comun al ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului si al ministrului agriculturii si alimentatiei, i termen de 90 de zile de la data intrarii i vigoare a prezentului plan de actiune se vor aproba regulamentul de organizare si functionare a comisiei si a grupului de sprijin prevazute la alin. (1), precum si atributiile si componenta nominala a acestora.
Art. 3. – Prezenta hotarire intra i vigoare i termen de 30 de zile de la data publicarii ei i Monitorul Oficial al Rominiei, Partea I.
Anexa
Plan de actiune
pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole
Art. 1. – Obiectivele Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, denumit i continuare plan de actiune, sunt urmatoarele:
a) reducerea poluarii apelor, cauzata de nitratii proveniti din surse agricole;
b) prevenirea poluarii cu nitrati;
c) rationalizarea si optimizarea utilizarii igrasamintelor chimice si organice ce contin compusi ai azotului.
Art. 2. – Termenii si expresiile utilizate i planul de actiune se definesc dupa cum urmeaza:
a) ape subterane – toate apele care se afla sub suprafata terenului, i zone saturate si i contact direct cu solul sau cu subsolul;
b) apa dulce – apa cu continut scazut de saruri, care ideplineste conditiile pentru a fi captata, tratata si utilizata i scop potabil;
c) compusi ai azotului – orice substante continind azot, cu exceptia azotului molecular;
d) septel – toate animalele tinute sau crescute pentru folosinta sau profit;
e) igrasamint – substanta care contine unul sau mai multi compusi ai azotului, utilizata pe terenurile agricole i scopul maririi ritmului de crestere a vegetatiei si al sporirii masei vegetale;
f) igrasamint chimic – orice igrasamint obtinut printr-un proces industrial chimic;
g) igrasamint organic – orice igrasamint ce este constituit din produsi de origine vegetala, produsi reziduali de excretie de la septel sau de la pasari ori din namoluri rezultate din procesul de epurare a apelor uzate;
h) igrasamint de origine animala – produs rezidual de excretie de la septel sau de la pasari ori un amestec itre acest produs si asternutul de la animale;
i) aplicare pe teren – administrarea pe teren a igrasamintelor prin imprastiere la suprafata terenului, prin icorporare i sol fie prin igropare, fie prin amestecare cu solul si prin injectare i sol;
j) eutrofizare – imbogatirea apelor de suprafata cu compusi ai azotului si fosforului, cauzind o dezvoltare accelerata si masiva a algelor si a vegetatiei subacvatice, asociata cu deteriorarea echilibrului biologic si a calitatii apei;
k) poluare cu nitrati – descarcarea, directa sau indirecta, i apele subterane sau de suprafata de compusi ai azotului care provin din surse agricole, ale carei urmari pot fi: periclitarea sanatatii oamenilor, afectarea organismelor vii si a ecosistemelor acvatice, stinjenirea folosintelor apei si deteriorarea ambiantei naturale;
l) zona vulnerabila – suprafetele de teren agricol de pe teritoriul tarii prin care se dreneaza scurgerile difuze i apele poluate sau expuse poluarii cu nitrati si care contribuie la poluarea acestor ape.
Art. 3. – (1) in termen de un an de la data intrarii i vigoare a prezentului plan de actiune Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, pe baza datelor si a informatiilor furnizate prin Sistemul national de supraveghere si control al calitatii apei si cu sprijinul Companiei Nationale „Apele Romine” – S.A., va itocmi un cadastru al apelor afectate de poluarea cu nitrati si al apelor care sunt susceptibile sa fie expuse unei astfel de poluari. Identificarea acestor categorii de ape se va face pe baza criteriilor prevazute i anexa nr. 1.
(2) in termen de 2 ani de la data intrarii i vigoare a prezentului plan de actiune Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului impreuna cu Ministerul Agriculturii si Alimentatiei vor desemna toate zonele vulnerabile care dreneaza i apele identificate potrivit alin. (1) si care contribuie la poluarea acestora.
(3) Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului impreuna cu Ministerul Agriculturii si Alimentatiei vor revizui si/sau vor completa, o data la 4 ani, lista cuprinzind zonele vulnerabile, analizind si luind i considerare schimbarile si factorii neprevazuti i momentul alcatuirii acesteia.
(4) Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, denumita i continuare comisie, va fi istiintata, i termen de 3 luni de la data operarii, despre orice modificare sau completare a listei cuprinzind zonele vulnerabile.
Art. 4. – (1) in scopul stabilirii si/sau revizuirii si al completarii listei cuprinzind zonele vulnerabile Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului va solicita factorilor abilitati prezentarea, i termen de un an de la data intrarii i vigoare a prezentului plan de actiune si periodic, o data la 4 ani, a unor rapoarte privind rezultatele actiunilor de:
a) supraveghere a concentratiei azotatilor i apele dulci; aceasta se realizeaza pe parcursul unui an, cel putin o data pe luna sau mai des i timpul perioadelor ploioase si de inundatii, i sectiunile de control pentru apele de suprafata, si la intervale regulate, i sectiunile de control reprezentative pentru acvifere;
b) verificare, o data la 4 ani, a starii de eutrofizare a apelor dulci si a apelor din zona costiera.
(2) in sectiunile de control i care concentratia de nitrati din toate probele anterioare s-a situat sub 25 mg/l si nici un factor nou de crestere probabila a continutului de nitrati nu a aparut programul de supraveghere prevazut la alin. (1) lit. a) se va realiza o data la 8 ani.
(3) Metodele de masurare folosite sunt prevazute i anexa nr. 2 si vor fi supuse reactualizarii i functie de progresele i domeniu si de aparitia de noi metode standard de analiza si masurare.
Art. 5. – (1) in scopul asigurarii, pentru toate categoriile de ape, a unui nivel general de protectie impotriva poluarii, i termen de un an de la data intrarii i vigoare a prezentului plan de actiune comisia va elabora:
a) un cod al bunelor practici agricole pentru uzul fermierilor, pe baza continutului-cadru prevazut i anexa nr. 3, ce va fi supus reactualizarii i functie de progresele i domeniu si de aparitia de noi tehnologii si practici agricole cu impact redus asupra mediului;
b) un program ce va include prevederi privind instruirea si informarea fermierilor i scopul promovarii Codului bunelor practici agricole.r
(2) in vederea elaborarii Codului bunelor practici agricole prevazut la alin. (1) lit. a) comisia va consulta si institutele aflate i coordonarea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si a Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, precum si alte institutii de specialitate.rn
Art. 6. – (1) in scopul realizarii obiectivelor prevazute la art. 1, i termen de maximum 2 ani de la desemnarea zonelor vulnerabile conform art. 3 alin. (2) si, respectiv, i termen de maximum un an de la modificarea sau completarea listei cuprinzind zonele vulnerabile, conform art. 3 alin. (3), comisia va stabili programe de actiune referitoare la zonele vulnerabile.rn
(2) Se itocmesc programe de actiune pentru ansamblul zonelor vulnerabile de pe teritoriul tarii, precum si programe diferite pentru anumite zone vulnerabile sau pentru portiuni din zonele vulnerabile, dupa caz.rn
(3) Programele de actiune vor tine seama de:rn
a) datele stiintifice si tehnice disponibile, i principal cele referitoare la aportul de nitrati din surse agricole si din alte surse;rn
b) conditiile de mediu din regiunile vizate.rn
(4) Programele de actiune vor fi stabilite pentru o perioada de pina la 4 ani si vor cuprinde masurile prevazute i Codul bunelor practici agricole, precum si cele prevazute i anexa nr. 4.rn
(5) in scopul implementarii programelor de actiune prevazute la alin. (4) comisia va lua masuri suplimentare cel putin o data la 4 ani, i functie de modificarile sau de completarile comunicate conform art. 3 alin. (3).rn
(6) Comisia va propune realizarea si punerea i practica a unor programe corespunzatoare de supraveghere si control pentru evaluarea eficientei programelor de actiune prevazute la alin. (1).rn
Art. 7. – (1) Comisia va elabora un proiect continind seturi de masuri pentru implementarea planului de actiune, care va cuprinde si procedurile si instructiunile pentru sistemul de supraveghere si control prevazute la art. 4 si 6.rn
(2) Proiectul prevazut la alin. (1) va fi supus analizei grupului de sprijin, care se va pronunta i termen de 6 luni printr-un punct de vedere obligatoriu, adoptat cu votul majoritatii membrilor; conducatorul grupului de sprijin, care este si reprezentant al comisiei, nu va vota.rn
(3) Pe baza punctului de vedere al grupului de sprijin comisia va adopta masurile definitive si le va transmite, i termen de cel mult doua luni, ministerelor de resort si grupului de sprijin.rn
Art. 8. – (1) O data la 4 ani comisia va itocmi un raport continind informatii i conformitate cu prevederile anexei nr. 5, ce va fi iaintat Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si Ministerului Agriculturii si Alimentatiei si va fi publicat i cadrul Sistemului national de supraveghere si control al calitatii apei.rn
(2) in termen de 6 luni de la primirea raportului comisiei Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si Ministerul Agriculturii si Alimentatiei vor itocmi, pe baza raportului comisiei, o analiza comuna cuprinzind si propuneri adecvate de revizuire a planului de actiune, care va fi iaintata Guvernului si comisiilor de specialitate ale Parlamentului Rominiei.rn
Art. 9. – in termen de 2 ani de la data intrarii i vigoare a prezentului plan de actiune Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si Ministerul Agriculturii si Alimentatiei vor adopta prin ordin comun regulamente, metodologii si proceduri necesare pentru implementarea prezentului plan de actiune.rn
Art. 10. – Anexele nr. 1-5 fac parte integranta din prezentul plan de actiune.rn
rn
Anexa nr. 1rn
Criterii pentru identificarea apelor afectate de poluarea cu nitrati si a apelor care sunt susceptibile sa fie expuse unei astfel de poluarirn
1. Apele afectate de poluarea cu nitrati si apele care sunt susceptibile sa fie expuse unei astfel de poluari vor fi identificate utilizindu-se, printre altele, urmatoarele criterii:rn
a) daca apa dulce de suprafata, utilizata sau i perspectiva de a fi utilizata ca sursa de apa potabila, contine sau este susceptibila sa contina cantitati (concentratii) ale azotului din nitrati mai mari decit cele prevazute i standarde pentru categoria I de calitate, daca nu se actioneaza conform prevederilor art. 6 din planul de actiune;rn
b) daca apele subterane contin sau sunt susceptibile sa contina cantitati de nitrati i concentratii mai mari decit limita maxima admisibila prin standarde, daca nu se actioneaza conform prevederilor art. 6 din planul de actiune;rn
c) daca apa dulce din lacurile naturale, alte surse de apa dulce, ape costale si marine sunt gasite eutrofe sau ar putea deveni eutrofe i viitorul apropiat, daca nu se actioneaza conform prevederilor art. 6 din planul de actiune.rn
2. La aplicarea acestor criterii se vor lua i considerare:rn
a) caracteristicile fizice, chimice si biologice ale apei si solului;rn
b) situatia curenta a impactului compusilor de azot asupra mediului (apa si sol);rn
c) situatia curenta a impactului masurilor luate i conformitate cu prevederile art. 6 din planul de actiune.rn
rn
Anexa nr. 3rn
ConL?inutul-cadru al Codului bunelor practici agricolern
A. Un cod al bunelor practici agricole, avind ca obiective reducerea poluarii cu nitrati si rationalizarea si optimizarea utilizarii igrasamintelor ce contin compusi ai azotului si luind i considerare conditiile din diferite regiuni ale tarii, trebuie sa contina prevederi care sa acopere urmatoarele probleme:rn
1. perioadele nepotrivite pentru aplicarea pe teren a igrasamintelor;rn
2. modul de aplicare a igrasamintelor pe terenuri i pante abrupte;rn
3. restrictiile la aplicarea igrasamintelor pe terenuri saturate de apa, inundate, ighetate sau acoperite cu zapada;rn
4. conditiile de aplicare a igrasamintelor pe terenurile amplasate linga cursurile de apa;rn
5. capacitatea si constructia bazinelor de stocare a igrasamintelor de origine animala, inclusiv masurile de prevenire a poluarii apei prin scurgerile de la suprafata, prin infiltrarea i apele subterane si de suprafata a efluentilor proveniti de la stocarea igrasamintelor de origine animala si a materiilor vegetale (cum este cazul silozurilor etc.);rn
6. tehnologiile si procedurile de aplicare pe teren a igrasamintelor chimice si a igrasamintelor de origine animala, incluzind normele de dozare si modul de realizare a unei aplicari pe teren uniforme, astfel icit pierderile de nutrient prin deversarea i ape sa fie reduse si mentinute la un nivel acceptabil (continutul i azotati i apele subterane si i apele de suprafata sa nu depaseasca limitele admise prin reglementarile tehnice).rn
B. Pe linga cele de mai sus Codul bunelor practici agricole poate cuprinde:rn
7. gospodarirea utilizarii terenurilor, incluzind sistemul de rotatie a culturilor si proportia dintre suprafetele de teren destinate culturilor permanente fata de cele cultivate cu plante anuale;rn
8. mentinerea pe teren a unei cantitati minime de vegetatie care sa acopere terenul i perioadele ploioase, i scopul retinerii azotului i sol, care altfel ar putea cauza poluarea cu nitrati a apelor;rn
9. stabilirea unor planuri de fertilizare i functie de fiecare cultura si tinerea evidentei utilizarii igrasamintelor pentru fiecare sola;rn
10. prevenirea poluarii apei din scurgerile de suprafata (siroire) si a siroirii apei i sistemele de culturi irigate, produsa iainte ca apa sa patrunda la radacinile plantelor.rn
C. Pentru igrasamintele chimice Codul bunelor practici agricole va cuprinde prevederi privind:rn
11. modul si conditiile de livrare (exclus i vrac; numai i saci impermeabili si durabili, de capacitati diferite, prevazuti cu inscriptionari sau etichete rezistente la deteriorare, care sa indice clar tipul igrasamintului, compozitia chimica si concentratia produsului, gradul de solubilitate, data fabricatiei si durata pastrarii produsului, recomandari specifice privind transportul si depozitarea, denumirea si adresa fabricantului etc.);rn
12. conditiile de depozitare si pastrare si recomandari asupra constructiei depozitelor;rn
13. interdictii i timpul transportului, livrarii, depozitarii, manipularii si aplicarii pe teren;rn
14. modalitati de combinare cu igrasaminte organice i vederea aplicarii pe teren.rn
D. Codul bunelor practici agricole va cuprinde informatii cu privire la riscul pentru sanatate al contaminarii cu nitrati a produselor agricole si a apei utilizate i scop potabil.rn
rn
Anexa nr. 4rn
Masuri ce trebuie incluse i programele de actiune conform art. 6 alin. (4)din planul de actiunern
I. Masurile vor contine reguli referitoare la:rn
1. perioadele i care aplicarea anumitor igrasaminte este nerecomandata sau interzisa;rn
2. capacitatea rezervoarelor de stocare a igrasamintelor de origine animala; aceasta capacitate trebuie sa depaseasca necesarul de stocare i toate zonele vulnerabile, tinindu-se seama de perioadele cele mai lungi de interdictie a aplicarii pe teren a igrasamintelor, cu exceptia situatiilor i care se poate demonstra autoritatilor competente ca orice cantitate de igrasaminte de origine animala, i exces fata de actuala capacitate de stocare, va fi tratata itr-o maniera care sa nu aduca prejudicii mediului;rn
3. limitarea numarului aplicarilor pe teren ale igrasamintelor conform unei bune practici agricole si tinindu-se seama mai ales de caracteristicile zonei vulnerabile, i special de:rn
a) iclinarea terenului, caracteristicile si tipul solului, conditii climatice, irigatii etc.;rn
b) practicile agricole si modalitatile de utilizare a terenurilor, inclusiv sistemul de rotatie a culturilor. Aplicarea pe teren a igrasamintelor se bazeaza pe un echilibru itre:rn
b1) estimarea-prognozarea necesarului de azot al culturii;rn
b2) aportul de azot adus culturilor de catre sol si cel din igrasaminte, care trebuie justificat pe baza:rn
– cantitatii de azot prezent i sol i raport cu necesarul culturii;rn
– aportului de azot prin mineralizarea neta a rezervelor de azot organic din sol;rn
– aportului de compusi ai azotului prin administrarea pe teren a igrasamintelor de origine animala;rn
– aportului de compusi ai azotului prin administrarea igrasamintelor chimice si a altor igrasaminte.rn
II. Aceste masuri vor asigura ca pentru fiecare ferma sau unitate zootehnica cantitatea de igrasaminte de origine animala aplicata anual pe teren, inclusiv cel lasat de animale, sa nu depaseasca norma specifica pe hectar. Norma specifica pe hectar este reprezentata prin cantitatea de igrasamint administrat, care contine 170 kg azot. Se pot face derogari de la aceasta cantitate pentru primul program de actiune pe 4 ani, cind se poate permite o norma specifica de 210 kg azot.rn
III. Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, prin unitatile competente din subordinea sa, poate stabili la nivel local cantitatile la care se face referire la pct. II, pe baza numarului de animale, la propunerea comisiei.rn
rn
Anexa nr. 5rn
ConL?inutul rapoartelor la care se face referire i art. 8 din planul de actiunern
1. O situatie privind actiunile preventive adoptate conform art. 5rn
2. O harta reprezentind urmatoarele:rn
a) apele identificate potrivit art. 3 alin. (1) si anexei nr. 1, indicindu-se, pentru fiecare apa, care din criteriile prevazute i anexa nr. 1 au fost utilizate i scopul identificarii;rn
b) localizarea zonelor vulnerabile desemnate, din care sa reiasa distinct zonele existente si zonele nou-identificate de la momentul emiterii raportului anteriorrn
3. O sinteza a rezultatelor obtinute prin sistemul de supraveghere, conform prevederilor art. 4, inclusiv o situatie privind aprecierile si considerentele care au condus la identificarea si desemnarea fiecarei zone vulnerabile sau la orice revizuire ori adaugare de astfel de zonern
4. O sinteza a programelor de actiune elaborate conform prevederilor art. 6, cu accent pe:rn
a) masurile prevazute la art. 6 alin. (4);rn
b) orice masura suplimentara sau actiune implementata i conformitate cu prevederile art. 6 alin. (5);rn
c) o sinteza a rezultatelor programelor de supraveghere si control, implementate conform prevederilor art. 6 alin. (6);rn
d) o apreciere formulata de comisie cu privire la termenele cele mai probabile i care se preconizeaza ca efectele masurilor programelor de actiune asupra apelor identificate conform art. 3 alin. (1) ating rezultatele scontate, indicindu-se totodata si nivelul de nesiguranta al acestei estimarirn
5. Detalii si alte informatii privind Codul bunelor practici agricole, care sunt considerate necesare prin revizuirile ulterioare ale planului de actiune si pentru adaptarea acestuia la progresele tehnice si stiintificern