Încasările per cameră ale hotelierilor bucureşteni au atins cele mai mari valori din ultimii cinci ani, depăşind 200.000 de euro în 2007. Sursele creşterii: turismul de afaceri şi deficitul de camere.
Potrivitul raportului „European Hotel Valuation Index“ 2008 al companiei de consultanţă HVS International, anul acesta se aşteaptă a fi construite peste 15.000 noi camere de hotel în metropolele continentului, dintre care aproximativ 1.000 vor fi inaugurate la Bucureşti.
Cererea mare pentru turismul de afaceri şi numărul limitat de camere de hotel sunt cele care au făcut ca Bucureştiul să aibă un grad de ocupare foarte ridicat şi, totodată, o rată de creştere foarte puternică. Studiul HVS arată că încasările medii pe camera de hotel au fost anul trecut de 204.000 de euro, în creştere cu 8,1%, ceea ce plasează capitala României, din acest punct de vedere, pe locul şase în clasamentul celor 34 de oraşe luate în analiză.
Bucureştiul are la ora actuală o capacitate de cazare de 9.000 de camere, în timp ce oraşe din Europa Centrală şi de Est, precum Praga sau Budapesta, au fiecare aproximativ 20.000 de camere. „Cred că în şapte-opt ani Bucureştiul va atinge capacitatea actuală a capitalelor Ungariei şi Cehiei“, anticipează Ionuţ Negoiţă, preşedintele Confort Group.
Locaţia ideală, greu de găsit pentru marile lanţuri
Pe segmentul de cinci stele, vor fi introduse în circuitul turistic, anul acesta, 400 de camere aparţinând Radisson SAS. La acestea se adaugă cele 250 de camere ale noului hotel de pe Calea Victoriei, care probabil va fi afiliat lanţului Metropol, prezent în Moscova, Erevan, Varşovia, Tallin.
Alţi mari şi mult aşteptaţi jucători, precum Sheraton şi Kempinski, întâmpină probleme în deschiderea de unităţi, din cauza plasamentului. Unii sunt interesaţi de eventuale clădiri mari, vechi, susceptibile de renovare, adică tocmai din specia celor de care Capitala duce lipsă. Alţii ar prefera să ridice o construcţie nouă, dar neapărat în buricul oraşului; or, şi în această privinţă, opţiunile sunt extrem de limitate. Din acelaşi motiv, al deficitului de locaţii ultracentrale, branduri deja prezente (cum ar fi, potrivit surselor din piaţă, Hilton şi Marriott) nu găsesc soluţii pentru planurile lor de extindere. Pe de altă parte, Ionuţ Negoiţă sesizează adevăratele oportunităţi într-o altă zonă a industriei hoteliere bucureştene: „Segmentul de două stele este neabordat în Bucureşti şi are cel mai mare potenţial de dezvoltare.“
Numărul unităţilor hoteliere va creşte şi în restul ţării, cu 10%-20%, pe termen mediu. Oportunităţi de dezvoltare sunt în turismul exclusivist, care se operează în complexuri turistice de cinci stele. Investitorii din domeniu consideră bisericile din Nordul Moldovei, Delta şi siturile medievale ca fiind principalele avantaje ale turismului românesc. Ei sunt de părere că accentul trebuie pus pe turiştii cu venituri superioare, deoarece clienţii turismului de masă sunt apanajul programelor guvernamentale.
„Este clar că România a pierdut lupta cu Bulgaria la turismul de masă, dar se poate concentra asupra turiştilor străini cu venituri mari. Veniturile pe care le produc cele două segmente sunt mai mult sau mai puţin aceleaşi“, spune Diwaker Singh, preşedintele complexului turistic Delta Nature Resort. În prezent, complexurile turistice de cinci stele deţin doar un procent de 1% din piaţă, dar Singh e de părere că, în următorii 15 ani, vor reprezenta 15%-20%, iar investiţiile pe acest segment vor fi de peste 500 de milioane de euro.
Capital – Editia nr.15, data 16 aprilie 2008
