Ce au in comun realizarea de sondaje de opinie cu confectionarea cojoacelor? Un singur lucru: ambele afaceri au nevoie de spatii imobiliare. Nevoia de spatiu este ceea ce a determinat si IMAS SA (Institutul de Marketing si Sondaje) sa lanseze o oferta publica de cumparare a actiunilor societatii Blanuri Bucuresti, producator de confectii din piele, blana, textile etc. Inca de anul trecut, renumitul institut de sondaje a inceput sa achizitioneze pachete de actiuni la societatea bucuresteana, intrata in programul de privatizare in masa cu 60% din capitalul social. Acum, Blanuri Bucuresti se afla in totalitate in proprietate privata, IMAS detinand 30% din actiuni. Interesante pentru institut nu sunt insa afacerile fabricii de confectii, ci activele acesteia, si in special cele imobiliare. Blanuri Bucuresti isi desfasoara activitatea intr-o zona centrala a Capitalei si are un sediu spatios, care poate fi valorificat mult mai bine decat in momentul de fata. De altfel, conducerea IMAS n-a ascuns dorinta sa de a restrange activitatea societatii si de a-si construi un sediu in cladire. Chiar si platind datoriile acumulate de Blanuri Bucuresti, care se ridica la peste 400 miliarde lei, IMAS tot va face o afacere buna.
IMAS nu e singurul investitor care cumpara o societate pentru imobilele ei si nu pentru afacerea pe care o desfasoara. Zeci de societati detinatoare de spatii comerciale sau hoteluri au fost achizitionate la preturi accesibile. O statistica a ofertelor publice de actiuni ar aseza pe locul intai, cu siguranta, ofertele pentru societati ale caror principale active sunt imobilele. Au fost cazuri in care investitorul si-a recuperat banii platiti pentru o societate intreaga, vanzand un singul imobil situat in zona buna.
O lupta tot pentru imobile, dar la un nivel mai mare, se desfasoara in aceasta perioada, pe piata RASDAQ. Este vorba de hotelurile de pe malul Marii Negre, detinute SC Neptun Olimp. Inca din vara, cei doi mari actionari ai renumitei statiuni de pe litoral au ajuns la o intelegere mediata de Autoritatea Nationala pentru Turism, adica sa faca schimburi de actiuni la societatile din turism, pentru a facilita privatizarea acestora. In cazul Neptun Olimp, FPS si SIF Transilvania si-au impartit in mod egal actiunile, cate 46,3% din capitalul social al societatii, restul de 7,4% ramanand in posesia publicului participant la privatizarea in masa.
Ulterior, FPS si-a majorat din nou participarea sa la Neptun Olimp prin includerea terenurilor in capitalul social, ajungand in prezent la peste 55%, restul actionarilor avand dreptul sa participe cu bani pentru a ajunge din nou la procentele initiale. SIF Transilvania va scoate banii din buzunar, fara indoiala, caci afacerea este rentabila doar in momentul in care la impartirea activelor are in AGA o putere egala sau mai mare decat a FPS. Dar, un rol deosebit de important vor avea si detinatorii celor 7,4 procente. Care dintre cele doua parti, SIF Transilvania si FPS, va avea de partea sa mai multe voturi ale micilor actionari, va putea sa negocieze de pe o pozitie mai solida alocarea hotelurilor. Aici intra in scena investitorii interesati sa cumpere dupa divizarea societatii un hotel de la FPS sau SIF Transilvania. Acestia cumpara actiuni masiv de pe piata, joc ce-i face fericiti pe speculanti. Acestia cumpara si ei actiuni la orice pret, stiind oricum ca, ulterior vor putea sa le vanda mai scump. Este explicatia pentru care, in mai putin de trei saptamani, pretul actiunilor Neptun Olimp pe piata RASDAQ a crescut aproape de trei ori, de la 16-17.000 pe actiune, la 47.000/actiune (miercuri 27 octombrie).