Personalul din industria hotelieră autohtonă nu se înghesuie la trainingurile internaţionale; drept urmare majoritatea funcţiilor de conducere ale hotelurilor sunt ocupate de către expaţi, iar carenţele profesionale ale personalului trag turismul în jos. Care să fie soluţia?

Vlad Dumitrescu (24 de ani) a urmat timp de doi ani cursuri de management hotelier la Institutul Glion din Elveţia, una dintre cele mai renumite şcoli hoteliere din lume. În prezent, lucrează part-time la un hotel din Australia şi este convins că va avea o carieră strălucită în industria hotelieră. „Pentru mine, Glion a reprezentat o experienţă benefică din punct de vedere profesional. Faptul că am cunoscut oameni din toate părţile lumii mi-a lărgit viziunea, iar cunoştinţele şi relaţiile făcute la Glion mă vor ajuta în carieră, pentru că în industria hotelieră contează mult să cunoşti pe cine trebuie“, povesteşte Vlad.

Ca el sunt mulţi tineri. Numai că o mare parte dintre ei nu au şansa pregătirii profesionale la instituţii prestigioase şi îşi fac „specializarea“ pe vase de croazieră sau hoteluri din străinătate, „furând“ meseria de la colegii de breaslă. Salariile mai mari, experienţa şi pregătirea profesională în afară îi îndeamnă pe cei mai buni din domeniu să părăsească România, accentuând astfel lipsa de profesionişti în industria locală a hotelăriei, în condiţiile în care instituţiile authtone nu oferă prea mult.

În lumea formării profesionale din industria hotelieră principalele repere sunt: Cornell (SUA), Lausanne (Elveţia) şi Glion (Elveţia). Acestora li se adaugă centrele speciale ale marilor reţelele hoteliere.
Lanţul francez Accor, prezent în România prin brandurile Sofitel, Novotel şi Ibis, are propria academie de pregătire profesională. „În România, nu există instituţii performante pentru pregătirea personalului în industria turismului şi hotelăriei. Noi facem training intern pentru pregătirea managerilor“, declară André Cantiniaux, director general Accor pentru Europa de Est.

Încet-încet, trainingul în industria hotelieră devine obligatoriu. Începând cu 2007, specializarea angajaţilor companiei Continental a devenit un obiectiv strategic. „Cursurile sunt organizate în cea mai mare parte in-house, întrucât preferăm să fie o soluţie adaptată cerinţelor noastre, însă trimitem şi manageri la traininguri deschise, din care pot acumula şi experienţe practice de management existente în alte companii. Întrucât au apărut deja în România şi soluţii de training recunoscute international, inţentionăm ca managerii nostri să beneficieze de ele“, declară Iulia Dinu, director de resurse umane la Continental Hotels.
Renumit la nivel mondial, Institutul Glion a început primele demersuri pentru atrage cât mai mulţi cursanţi români încă din 1996. Până în prezent, 19 studenţi români şi două grupuri sponsorizate de către fostul Minister al Turismului au urmat cursuri şi prezentări timp de zece zile la Glion.

Lipsa personalului calificat pentru meserii de bază, recepţioneri, bucătari, menajere şi chelneri, este o problemă majoră pentru turismul românesc. „Şcolile care oferă astfel de pregătiri nu sunt foarte profesioniste, iar cunoştinţele celor care le urmează cam lasă de dorit. Cât despre poziţia de supervizor, abilităţile nu se învaţă în sistemul de învăţământ românesc şi trebuie să pregătim personalul după modulele noastre de studiu“, spune Piere Boisel, CEO Ana Hotels. Bugetul anual alocat de către Ana Hotels pentru training este de 45.000 de euro, fără cazare şi masă. „În România, nu există prea multe exemple de servicii de top în domeniul hotelier. Lipsa unei adevărate concurenţe limitează nivelul salariilor. De exemplu, în Bucureşti, un hotel care are un grad de ocupare de 70-80% constant nu ar investi nimic în trainingul personalului şi îmbunătăţirea serviciilor în unitatea respectivă“, afirmă Mihai Lăzărescu, project manager Regal Audit & Consulting şi fost cursant la Glion.

Lăzărescu este de părere că cea mai acută lipsă de personal este în rândul directorilor din industria hotelieră, pe segmentele Food & Beverage şi Room Division.
„Puţini directori din această industrie sunt pregătiţi la un nivel profesional decent. Încă mai întâlnim foşti şefi de sală care au ajuns manageri de restaurant şi care nu ştiu nimic despre atitudinea faţă de client“, adaugă Lăzărescu. Lipsa de directori pregătiţi forţează marile lanţuri să numească în funcţii de conducere expaţi.
În România, grupul Accor are şapte directori generali străini, dar pentru viitoarele şapte hoteluri Ibis, o mare parte din angajaţii cu funcţii superioare vor fi români, pentru că au început să capete credibilitate. „Nu putem spune că în România se preferă străinii în poziţiile de top management. Eu însămi reprezint exemplul care susţine această idee“, susţine Elena Dumitrescu, director general NH Hotels. 

Cu lecţiile nefăcute
«Puţini directori din această industrie sunt pregătiţi la un nivel profesional decent. Încă mai întâlnim foşti şefi de sală care au ajuns manageri de restaurant şi care nu ştiu nimic despre atitudinea faţă de client»
Mihai Lăzărescu, project manager Regal Audit & Consulting şi fost cursant la Glion

Ce reprezintă Glion pentru industria hotelieră

Internaţional Şcoala hotelieră de la Glion a fost creată în 1962 pentru a forma personal calificat în industria ospitalităţii. Glion este una dintre cele mai prestigioase instituţii de învaţământ superior din industria hotelieră. Institutul de la Glion are cursanţi din mai mult de 70 de ţări. Înscrierea la cursuri se face pe bază de dosar. Pentru un semestru academic la acest institut, un cursant va trebui să scoată din buzunar peste 20.000 de euro, preţ în care sunt incluse cazarea şi masa. Plata se face în franci elveţieni, cu cel puţin şase săptămâni înaintea începerii semestrului academic. Cursantul nu este primit la ore în cazul neachitării taxei.

România Centrul Naţional de Învăţământ Turistic (CNIT) aflat în subordinea Ministerului pentru IMM, Construcţii şi Turism este o instituţie publică de educaţie permanentă în turism. CNIT urmăreşte formarea de profesionişti în domeniul turistic, pentru funcţii de bază şi top management.