În această perioadă de criză în care, mai ales pentru oamenii de rând, orice bănuţ contează, două dintre cele cinci societăţi de investiţii financiare – SIF Muntenia şi SIF Moldova – au găsit de cuviinţă să bage mâna în buzunarele micilor acţionarii – aşa-numiţii cuponari – confiscându-le, pur şi simplu, dividendele care li se cuvin. Astfel, ca urmare a unor decizii adoptate de  conducerile celor două SIF-uri în 2006, acţionarii care nu îşi ridică dividendele timp de trei ani, pur şi simplu, îşi pierd acest drept. Măsura a fost anunţată la vremea respectivă doar pe paginile de internet ale celor două societăţi. Or, din cei aproximativ zece milioane de mici acţionari vizaţi, foarte puţini aveau acces la internet. Ca urmare, din 2006 şi până în prezent, SIF Muntenia a confiscat dividende în valoare totală de peste 14 milioane de euro, iar SIF Moldova, de peste 11 milioane de euro.

„Cuponarii“ – principalele victime

Aşadar, cei mai afectaţi sunt aşa-zişii „cuponari“, adică cei care deţin doar câteva acţiuni, provenite din subscrierea celebrelor certificate de proprietate primite la mijlocul anilor ‘90, atunci când au fost înfiinţate cele cinci fonduri ale proprietăţii private – Moldova, Muntenia, Oltenia, Transilvania şi Banat-Crişana – transformate ulterior în societăţi de investiţii finaciare. Pentru a adopta această măsură bizară şi ilegală, prin care, iată, în fiecare an, milioane de acţionari sunt deposedaţi de dividendele care li se cuvin, fără ca aceştia măcar să ştie, şefii celor două SIF-uri se prevalează de un act normativ de pe vremea lui… Gheorghe Gheorghiu-Dej: Decretul nr. 167/10 aprilie 1958, privitor la prescripţia extinctivă, adoptat de Marea Adunare Naţională a RPR. (O decizie luată de autorităţile comuniste, sub presiunea organismelor internaţionale, pentru a returna bunurile mobiliare pe care mulţi le deţineau, încă, în România, sub diferite forme: depozite bancare, obligaţiuni de stat etc. Dar, pe lângă faptul că, în 1958, în RPR nu existau „societăţi de investiţii financiare“ la articolul 22, chiar decretul cu pricina stabileşte: „prescripţia nu se aplică privitor la drepturile de proprietate şi la cele de uzufruct“.

Jaful continuă

 Zilele trecute, SIF Moldova a afişat pe site-ul său convocatorul pentru AGA din 5 aprilie 2012. La punctul 10 al ordinii de zi este prevăzut: Discutarea şi aprobarea prescrierii dreptului de a solicita plata dividendelor cuvenite acţionarilor şi neridicate timp de trei ani şi înregistrarea acestora la „alte venituri“. Este vorba de 5.006.457 de lei, adică de peste un milion de euro. Aşadar, jaful continuă. Conducerea SIF Moldova ne-a transmis printr-un e-mail că măsura a fost aprobată în AGA şi că va fi aplicată în continuare. Şi SIF Muntenia consideră că nu încalcă legea şi, la solicitarea noastră, ne-a comunicat că sumele respective au fost folosite „în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, pentru ducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al SIF Muntenia“. Ar trebui ca Parchetul General să se autosesizeze în acest caz flagrant de furt din proprietatea privată. De asemenea, ar trebui să se sesizeze şi Comisia Naţională a Valorilor Imobiliare, care are obligaţia de a efectua verificări la cele două SIF-uri şi de a adopa deciziile legale. Nu în ultimul rând, solicităm SIF Muntenia şi SIF Moldova să afişeze pe site-urile lor listele cu acţionarii cărora le-au confiscat dividendele, începând cu anul 2006 şi până în prezent, cu numele şi prenumele celor în cauză, precum şi cu şi sumele care le-au fost confiscate fiecăruia în parte.

„O măgarie tipic dâmboviţeană“

Senatorul Iulian Urban, preşedintele Asociaţiei de Asistenţă pentru Consumatori, atrage atenţia acţionarilor în cauză că, din punct de vedere juridic, li se prescrie posibilitatea de a-şi  revendica drepturile în instanţă. „Desigur, SIF-urile pot invoca, juridic, prescrierea, dar din punct de vedere uman, moral, este o mizerie, o măgărie tipic dâmboviţeană. Pe de altă parte, aceşti mici acţionari nu trebuie să stea să aştepte ca cineva să le dea cu linguriţa informaţiile despre ce se întâmplă cu acţiunile lor. Au un reprezentant în CA, dar ăsta s-a dat cu şefii… Atunci, să se asocieze, să facă demersuri, să ceară demisia celor din conducere care le calcă în picioare drepturile ş.a.m.d“, explică Urban.