Statistica Inspectoratului General de Politie privind infractiunile economice depistate in perioada 1989- 2000 te ingrozeste. Numarul total al infractiunilor constatate in ultimii 12 ani a ajuns la aproape trei milioane de cazuri. La acestea se adauga alte 480.000 de dosare aflate in cercetare pentru acelasi tip de infractiuni. Numai in primul semestru al anului 2001, procurorii au trimis in judecata peste 43.000 de inculpati, din care peste 10.000 in stare de arest, conform unei statistici a Ministerului Public. Anchetatorii au constatat totodata o crestere a ratei criminalitatii in prima jumatate a anului in curs.
Cresteri importante s-au inregistrat la: infractiuni contra patrimoniului, atat din avutul public, cat si din cel privat cu 26,1% (gestiune frauduloasa, furturi, inselaciune, distrugere), infractiuni de coruptie cu 31,9%, infractiuni de fals cu 21,9%. Anul trecut, valoarea totala a prejudiciului cauzat de infractori a fost de peste 333 milioane de dolari. Din aceasta valoare, politia a recuperat doar 24%, acesta fiind cel mai mic procent de recuperari din perioada 1989 – 2000. Cele mai multe infractiuni depistate in anul 2000 -153.072 cazuri – au fost comise impotriva patrimoniului. Tot in acest an s-au inregistrat cele mai multe cazuri (1.323) de fals de moneda sau alte valori, in crestere fata de anul precedent cu 438 de cazuri.
Totusi, anul 2000 nu a fost atat de prosper pentru infractori. Cele mai mari „realizari” ale acestora au fost consemnate in anul 1998, cand valoarea totala a prejudiciului a depasit 583 de milioane de dolari. Din aceasta suma, politia a recuperat 204,25 de dolari.
Din totalul infractiunilor depistate in acel an (399.105), o pondere importanta o detin infractiunile contra avutului public si privat, aproximativ 45 %. Tot in 1998 s-au depistat cele mai multe furturi din locuinte, de autoturisme si din autoturisme. Practic, la fiecare patru ore, un autoturism era furat in Romania, adica sase masini pe zi. Anul 1998 este in top si la capitolul incalcarii Legii evaziunii fiscale, cu aproape 11.000 de cazuri depistate.
O explicatie a amplificarii fenomenului infractional in acel an poate fi inrautatirea situatiei economico-sociale. Restructurarea companiilor in 1997, lansata de cabinetul Victor Ciorbea, a lasat multi oameni pe drumuri, cu venituri sub cel minim de subzistenta. Jumatate din intreprinderile mici si mijlocii existente la acea vreme si-au inchis portile. Sute de mii de oameni au intrat in randul somerilor in urma disponibilizarilor. Pe de alta parte, saltul spectaculos al dolarului, din martie 1998, a condus la o adevarata explozie a preturilor. Saracia a impins multi oameni in zona infractionalitatii.
In 1996 si 1997 s-a luat cea mai multa mita
Statistica IGP cuprinde si capitole precum traficul de influenta, dare si luare de mita. Cele mai multe cazuri de luare de mita au fost depistate in 1996 (15.398) si in 1997 (15.861). Tot in acesti ani este in top si traficul de influenta. Nu este de mirare. In incercarea de a castiga electoratul, PDSR a inceput in 1996 o campanie impotriva coruptiei, folosita in special pentru imagine. Campania a fost continuata de noua putere (CDR), care a castigat alegerile pe baza promisiunilor de lupta impotriva celor corupti. Numai ca cei prinsi in flagrant nu au fost reprezentativi pentru societatea romaneasca. In plasa au cazut tot pestii mici, iar cazurile mari de coruptie au fost trecute cu vederea.
Un studiu recent plaseaza Romania pe primele locuri din Europa la capitolul coruptie. Din programul national de prevenire a coruptiei, elaborat de guvernul Nastase, reiese ca sectoarele cele mai vulnerabile la acest flagel sunt administratia publica locala (in cazul repartizarii locuintelor, al aplicarii legilor proprietatii, al eliberarilor de autorizatii), autoritatile centrale ale administratiei publice (domenii vulnerabile fiind privatizarea si scutirile de taxe si impozite), autoritatile vamale si cele ale Ministerului de Interne. Urmeaza coruptia in justitie (traficul de influenta in cercetari penale, decizii judiciare, executarea hotararilor judecatoresti) si coruptia financiar-bancara (acordarea ori facilitarea obtinerii unor credite in conditii nelegale).
Fraudele mari scapa
din statistici
Din cele doua miliarde de dolari, cat reprezinta valoarea totala a infractiunilor economice depistate de politisti in perioada 1989 -2000, doar jumatate a fost recuperata. Pe langa acel miliard de dolari pierdut si nerecuperat de la infractori, multe alte miliarde reprezinta fraude aflate inca in atentia organelor de politie si a parchetului. Dar exista si multe alte furturi savarsite in toti acesti ani care au scapat de sub urmarirea sau controalele anchetatorilor. In aceste cazuri sunt, in general, implicate persoane politice sau importanti oameni de afaceri, cu o forta mare financiara, care, in spatele unor avocati puternici, au reusit sa scape de acuzatii.
Sarcina politistilor in aceste cazuri nu este deloc usoara. Specialistii din cadrul Ministerului de Interne sustin ca documentarea unei infractiuni economice este o activitate deosebit de laborioasa. „Infractiunile economice nu se reclama. Politistul trebuie sa aiba un fler deosebit pentru a simti elementul de frauda. Apoi cel mai greu lucru este sa-l dovedeasca”, spun sursele citate.
Multe din infractiunile economice nu le poate depista direct politistul. Ele trebuie constatate de reprezentanti ai Ministerului Finantelor, fie Garda Financiara, fie Directia Finantelor Publice. Costul expertizelor si contraexpertizelor, care sunt obligatoriu necesare in timpul instrumentarii unui caz de infractiune economica, mai ales aceea de evaziune fiscala, ingreuneaza cercetarile. Acestea sunt scumpe si mereu apare problema cine sa le plateasca. Autorul faptei nu are nici un interes sa o faca, iar politia nu are bani. Si astfel cercetarea unui dosar poate trena ani de zile.
Capitala este cuibul infractorilor
Capitala ocupa locul intai pe tara la capitolul talharii, 19 bucuresteni dintre o suta de mii fiind jefuiti zilnic. Din evidentele Politiei, in Bucuresti exista 214 gasti de cartier care au aproape o mie de membri. 40-50% dintre acestia consuma droguri, iar numarul de talharii comise in Capitala de membrii celor peste 200 de gasti a crescut, in prima jumatate a anului in curs, cu 67% fata de aceeasi perioada din anul 2000. Cartierul Vitan este considerat ca fiind „zona criminalitatii din Capitala”.
Ingrijorator este faptul ca numarul minorilor care comit infractiuni este din ce in ce mai mare. Bilantul primelor sase luni arata ca procurorii au trimis in judecata peste 4.500 de minori. Cele mai dese acte savarsite de acestia sunt cele impotriva patrimoniului, adica furturile din locuinte, furturi de si din autoturisme, si talhariile.
Totalul pagubelor financiare comise prin diverse infractiuni in ultimii 12 ani
Anul 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
