Un vechi dicton latin ne avertizeaza ca pentru o minte sanatoasa este nevoie de un trup sanatos. Inca din antichitate, au existat precepte care indicau un comportament judicios in scopul mentinerii sanatatii. Aceste precepte au evoluat o data cu societatea, ajungandu-se in zilele noastre la un adevarat bombardament de informatii, nu de putine ori contradictorii, sub tirul caruia oamenii se descurca cu greu. Este motivul pentru care, apeland la opiniile specialistilor si utilizand informatii sele
Un vechi dicton latin ne avertizeaza ca pentru o minte sanatoasa este nevoie de un trup sanatos. Inca din antichitate, au existat precepte care indicau un comportament judicios in scopul mentinerii sanatatii. Aceste precepte au evoluat o data cu societatea, ajungandu-se in zilele noastre la un adevarat bombardament de informatii, nu de putine ori contradictorii, sub tirul caruia oamenii se descurca cu greu. Este motivul pentru care, apeland la opiniile specialistilor si utilizand informatii selectate din revista Time, vom prezenta unele recomandari de ultima ora (bazate pe descoperiri stiintifice recente si, extrase din publicatii reputate ca Jurnal of the American Medical Association s.a.), vizand prevenirea bolilor cardiovasculare si canceroase, cauze majore ale mortalitatii in lume.
Cu cateva decenii in urma – prin anii 40 – o dieta echilibrata, moderatie in consumul de alcool si ceva miscare erau considerate masuri suficiente de prevenire a acestor boli. Doua decenii mai tarziu au fost facute publice rezultatele unor cercetari care demonstrau ca lucrurile nu stau chiar asa.
A inceput sa se vorbeasca despre colesterol – o substanta grasa din carne, smantana, unt, oua si lactate, – care o data ajuns in sange poate forma depozite dure pe peretii arterelor, infundandu-le si provocand hipertensiune arteriala si accident cardiac. Sarea era identificata a fi o adevarata otrava; provoca si ea ridicarea tensiunii arteriale, supunand inima la un efort suplimentar. Hrana peste necesitati si obezitatea erau considerate o cale sigura spre boli cardiace. Se conchidea ca ar fi benefic ca oamenii sa renunte la fripturi, sa se multumeasca cu un ou pe saptamana, sa inlocuiasca untul cu margarina si sa uite de existenta sarii. Cat priveste miscarea, se considera ca doar efortul sustinut poate avea valoare in mentinerea muschilor – deci si a inimii – in forma.
In ultimul timp insa, aceste teorii au inceput sa piarda teren si se reconfirma, in mare parte, adevarul obiceiurilor traditionale ale primei jumatati de veac; cercetatorii sunt astazi de parere ca, de exemplu, ouale nu sunt atat de periculoase – ele contin colesterol, dar s-a dovedit ca simpla lui ingurgitare nu inseamna neaparat cresterea nivelului acestuia in sange. Grasimile saturate – din carnea rosie, smantana, unt etc. – pot fi o amenintare mai serioasa pentru organism decat colesterolul. Alte grasimi insa – uleiul de masline sau alte vegetale si cel din somon ori ton – pot inlatura colesterolul. Margarina poate fi la fel de daunatoare ca untul, iar sarea, in cantitati moderate, constituie o amenintare doar pentru suferinzii de hipertensiune arteriala.
Miscarea nu trebuie sa fie prea viguroasa pentru a fi benefica, spun azi expertii. Gradinaritul, timp de 45 de minute zilnic, sau chiar dereticatul prin casa ori spalatul masinii, timp de o ora, sunt suficiente pentru a mentine un aparat cardiovascular sanatos.
Fructele si legumele sunt importante atat pentru aportul de vitamine, cat mai ales pentru betacaroten, prezent in legumele de culoare portocalie, si unele substante extrem de active – din ceapa, broccoli, vin rosu si ceai – toate cu efecte notabile in combaterea atat a bolilor de inima, cat si a celor canceroase.
Cresterea riscului de boli cardiace ca urmare a infectiilor si inflamatiilor (chiar si a unei banale gingivite) este azi dovedita; in consecinta, tratarea lor nu trebuie neglijata.
Un pahar de vin rosu
e bine venit
Cat priveste alcoolul, „paradoxul francez vorbeste de la sine. Este cunoscut ca francezii mananca multe grasimi saturate si totusi printre ei se inregistreaza cea mai scazuta rata a bolilor cardiovasculare. Explicatia consta in consumul frecvent, dar moderat de vin. Cercetarile arata ca cei care beau ocazional alcool prezinta un risc de imbolnavire cu 20% mai scazut decat abstinentii. Optim pentru barbati este sa bea, moderat, de doua-patru ori pe saptamana, iar pentru femei, de doua-trei ori.
Studiile mai indica o legatura evidenta intre consumul exagerat de grasimi saturate si boala canceroasa, o alta maladie de temut a zilelor noastre. In randul femeilor din Occident – unde acest consum este notabil – cancerul la san are cea mai mare incidenta, iar in randul femeilor asiatice din SUA, frecventa acestei boli este de sase ori mai mare decat la mamele lor ramase in tarile de origine.
Consumul exagerat de grasimi pare a fi si cauza cancerului de prostata, de colon si al sangelui. Este evident ca cei care consuma din belsug legume si fructe sufera mai putin de boli canceroase si foarte probabil ca acelasi betacaroten benefic in bolile cardiace este eficient si impotriva cancerului.
E bine de stiut ca:
q Expunerea la frig mareste riscul unui atac de cord.
q Persoanele cu chelie sunt de trei ori mai expuse bolilor cardiace decat restul.
q Bolile gingiei dubleaza incidenta atacului de cord.
q Supraponderabilitatea prezinta risc cardiac, cu atat mai mare cu cat grasimea este dispusa pe abdomen si solduri.
q Evenimentele cardiace au cea mai mare frecventa intre orele 16 si 18, vinerea, din cauza oboselii acumulate de-a lungul saptamanii si lunea, cand readaptarea la ritmul cotidian se face cu dificultate.
M.J. Nitescu