Creşterea preţurilor la petrol a înlocuit anxietatea investitorilor faţă de Grecia, atrage atenţia un raport al HSBC, cea mai mare bancă europeană, care avertizează că în situaţia în care această tendinţă persistă, va fi afectată până şi acea redresare economică fragilă în ţările dezvoltate, iar inflaţia ar putea reveni în pieţele emergente.
Preţul petrolului a urcat periculos de mult, apropiindu-se de cel mai ridicat nivel, înregistrat în 2008, de 147,50 dolari pe baril, pe fondul îngrijorărilor că tensiunile privind Iranul ar putea întrerupe transporturile. Economistul şef de la HSBC a declarat în raportul citat de CNBC că sancţiunile împotriva programului iranian nuclear sunt principalul motiv care au dus la creşterea preţurilor la combustibili.
"Dacă Iranul a dezvoltat o putere nucleară, va exista un război cu Israelul sau chiar cu Statele Unite şi va fi Iranul tentat să blocheze Strâmtoarea Ormuz?", se întreabă economistul şef de la HSBC, Stephen King. El însă subliniază că această creştere a preţurilor nu este determinată doar de tensiunile geopolitice, ci şi de relaxarea cantitativă.
În cazul în care cantitatea de bani creşte constant, valoarea lor va scădea în raport cu sursele alternative de valoare, spune el. În sprijinul acestui argument, el dă drept exemplu procesul de relaxare cantitativă din SUA şi Marea Britanie, dar şi operaţiunea de refinanţare a băncilor pe termen lung, demarată de Banca Centrală Europeană sau entuziasmul Japoniei pentru tipărirea de bani.
Însă cât de mult se vor menţine preţurile la petrol ridicate depinde numai de politica din Orientul Mijlociu, susţine HSBC. "Noi ştim cu siguranţă, din experienţa anterioară amară, că răsturnările politice din regiune ameninţă cu o creştere semnificativă a preţurilor la petrol. Gândiţi-vă la 150 dolari sau chiar 200 de dolari pe baril", se arata în raport.
HSBC nu se aşteaptă, însă, ca preţurile la petrol să rămână foarte ridicate pentru mult timp, în cazul în care motivul creşterii ţine numai de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu.