Jurnalistul independent Ionuț Bălan a făcut o scurtă analiză a sistemului bancar din România, în cadrul căreia scoate în evidență că numărul de angajați din acest domeniu a fost redus mai mult decât în Ungaria, Polonia sau Cehia.
Disponibilizări masive în 2021 în domeniul bancar. Motivul din spatele reducerii numărului de angajați
De asemenea, în analiza publicată pe project-e.ro, jurnalistul independent notează că nu numai numărul angajaților din acest domeniu a scăzut, ci și numărul unităților și costurile totale cu salariații.
Dacă în anul 2008, în domeniul bancar existau 71.600 de angajați, în 2021 numărul acestora a scăzut la 51.900. La fel s-a întâmplat și în cazul unităților – în anul 2008 existau 6.552, iar în 2021 numărul a scăzut la 3.750.
Ionuț Bălan explică modul în care s-a ajuns în această situație – ”corecția în sistemul bancar din România a fost cea mai dură, deoarece s-a dezvoltat haotic. Fără să se raporteze la fundamente clare”.
”Ca să rezum, România a avut cea mai proastă expansiune a retailului dintre statele enumerate, având în vedere dimensiunea veniturilor (serviciul datoriei), dezvoltarea piețelor (educația financiară) și oferta internă (dependența de importuri).
Serviciul datoriei și adâncimea piețelor converg spre expertiza slabă a riscului, văzută în neperformanță. Dar aceasta nici nu avea cum să fie una bună având în vedere cum am intrat în UE doar pe considerente politice. Iar lichiditatea care a ajuns pe piață după integrare s-a transmis în salarii, pe baza cărora oamenii au contractat credite de retail.”, mai scrie acesta, potrivit sursei anterior citate.
Băncile din România ”nu au gândire strategică”
În ceea ce privește băncile din țară, jurnalistul independent notează că acestea ”n-au gândire strategică”, motiv pentru care au greșit secvențierea economică. El mai spune că băncile trebuiau să acorde credite corporate și nu de retail din cauză că ”un agent economic generează un raport venituri/costuri mai bun decât o persoană fizică”.
”De regulă, spre retail te îndrepți atunci când nu mai ai posibilitate de creștere pe corporate, și nu era cazul României. Băncile de la noi puteau să finanțeze companii și, implicit, să ia o doză mai mică de risc. Dar au preferat să se “încarce” cu mult personal, în situația în care numărul angajaților a crescut cu 45% în intervalul 2004 – 2008.”, mai scrie acesta.
Potrivit lui Ionuț Bălan, cea mai mare parte a creditului a mers către populație și nu către companii, subliniind că acest lucru s-a putut observa în criza din 2008.
”Dar asta cu mențiunea că atunci când vorbim de bănci, discutăm de unul dintre cele mai performante sectoare ale economiei nu de zonele de monopol din jurul bugetului statului și furnizorilor de utilități. Lichiditatea a crescut semnificativ în zona financiară şi fiindcă mediul de afaceri n-a permis canalizarea investițiilor către economia reală.
Ca o remarcă la îndemână, dacă în sistemul bancar românesc s-au produs cele mai mari ajustări regionale e clar că era cel mai puțin competitiv. Dar primul lucru care s-a făcut n-a fost să se înlocuiască managementul ca să se adauge mai multă valoare, ci să se reducă personalul.”, mai scrie acesta potrivit sursei anterior citate.