Există o frână în tentativa celor două părţi de a cădea de acord asupra celui de-al doilea job sau în calea încheierii unui contract pentru un job în general: oamenii nu ştiu să descrie ce e de făcut într-un anume post sau ce pot face ei în acel post. Şi atunci apar riscuri. Angajatul se poate trezi că angajatorul îl pune să facă munci neprevăzute în contract, iar angajatorul – că nu îl poate da afară nici dacă nu îşi îndeplineşte sarcinile stabilite, pentru că se ajunge la judecată şi tribunalul îi dă dreptate salariatului.

„Ar trebui să inventăm un procedeu conform căruia angajatorul să scrie ce vrea pentru activităţile repetitive sau punctuale, cu deadline, loc, durată, competenţă“, a spus Constantin Turmac, managing partner la Compass Consulting.

În opinia acestuia, în România funcţionează o legislaţie „balcanică“, în care „dacă vreau să vopsesc un gard şi nu am 100 de documente, intru la evaziune fiscală şi atunci stau şi fac 100 de hârtii, iar gardul rămâne nevopsit“. Totuşi, Turmac crede că există şi căi legale, care „nu te obligă să faci contract pentru 40 de ore pe săptămână. Poţi stabili cu angajatul să lucreze 20 de ore pe lună în zilele cu soare, la activităţile desfăşurate afară, de exemplu. El poate munci 17 ore şi 3 ore se reportează pentru luna viitoare“.

Cele mai bune opțiuni pentru al doilea job

Iată un top al celor mai bune second-job-uri, alcătuit cu ajutorul specialiştilor Corina Neagu de la 4Tree şi Constantin Turmac de la Compass Consulting.

1. Consultant Cei care se pricep la un anumit domeniu (bancar, financiar, frumuseţe etc) se pot adresa firmelor care caută colaboratori.

2. Ghid turistic Agenţiile de turism caută vorbitori de limbi străine pe care să îi familiarizeze cu anumite obiective turistice pentru ca apoi aceştia să îi însoţească pe clienţi.

3. Redactor Chiar dacă nu aveţi studii de jurnalism, puteţi încerca să lucraţi la revistele sau site-urile specializate în industrii la care aveţi experienţă.

4. Taximetrist de noapte Trebuie să aveţi permis de conducere şi să cunoaşteţi bine oraşul.

5. Consultant de asigurări Multe companii din acest sector oferă comisioane celor care aduc contracte.

6. Traducător Pentru cine stăpâneşte bine o limbă străină.

7. Publicitar pe Internet Atenţie cui şi cum trimiteţi mailuri de promovare ale produselor, să nu fiţi acuzat de spam.

8. Baby-sitter În special pentru femeile care ştiu să se poarte cu copiii.

9. Împărţitor de pliante Bani puţini, muncă puţină.

10. Paznic Ocupaţie ce necesită timp şi răbdare.

 

          Ce taxe plătim în funcție de contract

 

Contract de muncă pe timp parţial şi fără funcţie de bază. Angajatorul plăteşte toate contribuţiile (CAS, CASS, FNUASS, Şomaj, Fond garantare creanţe sociale) – total de 22,6%, iar angajatului i se reţin la sursă toate contribuţiile (CAS,CASS, Impozit de 16%).

Contract de cesiune exclusivă de drepturi de autor. Singura obligaţie pe care o are angajatorul este să reţină la sursă doar impozitul, 16% sau 10%, în funcţie de opţiune. În variantă cu 10%, la sfârşitul anului se face regularizare (se reţine diferenţa), obligaţia de plată revenindu-I angajatului. Activitatea trebuie să se încadreze, conform legii, la această categorie.

Contract de prestări servicii pe PFA. Angajatorul nu are nicio obligaţie din punct de vedere al taxelor. Persoana fizică autorizată plăteşte contribuţia de sănătate (5,5%) şi impozitul (16%). Doar anumite activităţi se încadrează la această categorie.

Contract de prestări servicii – PFA cu normă de venit. Procedura e similară celei de mai sus, cu diferenţa că la anumite activităţi (de exemplu, din sectorul IT) este stabilită o normă de venit la nivelul anului. Pentru cei care au şi contract de muncă, se ţine cont doar de jumătate din norma de venit, aplicându-se taxele ca la situaţia de mai sus (sănătate + impozit).

Contract prestări servicii -persoană juridică (microîntreprindere sau SRL plătitor de impozit pe profit). Microîntreprinderea plăteşte impozit de 3% pe venit, iar SRL-ul care nu se încadrează aici – 16%.