Vitregită de investițiile străine directe până în 2015, moment la care atrăsese doar 2,6% din totalul acestora, fiind regiunea din țară cu cel mai mic procent al acestora, zona de Nord-Est a explodat în ultimii ani. Iașiul, centrul regional al zonei a devenit una dintre principalele atracții din țară pentru investitori, iar dezvoltarea sa rapidă creează nevoi și oprotunități noi.
Investițiile străine directe s-au axat pe zona metropolitană București-Ilfov până în 2015, însemnând 59,3% din totalul lor.
Restul de 40,7% s-au împărțit în două paliere de dezvoltare, tripleta formată din Centru (9%), Vest (8,1%), Sud (7,2%) și trioul lăsat în urmă, format din Nord-Vest (5,9%), Sud-Vest (3,4%), respectiv Nord-Est (2,6%).
Totuși în ultimii șapte ani, investitorii și-au îndreptat din ce în ce mai mult atenția înspre regiunea Nord-Est și al său centru regional, Iași, ocazie cu care s-au înmulțit și investițiile publice în infrastructură.
Companiile care au venit în Iași au creat mii de locuri de muncă
În ultimii ani mai multe companii mari au ales Iașiul după dezvoltarea unor noi zone office care le-au permis investitorilor să aibă costuri operaționale mult mai mici spre deosebire de orașe precum București, Cluj sau Timișoara, în raport cu condițiile bune pe care acestea le oferă.
Un alt avantaj îl constituie centrul universitar din Iași, capabil să producă personal calificat în condițiile în care lipsa forței de muncă constituie una dintre principalele provocări globale.
Astfel, orașul a atras companii cu mii de angajați, precum Amazon (2.500 de angajați), Atos (peste 1.000 de angajați), dar și Visma Software România. Recent și Bosch, care la nivelul țării noastre are cinci centre și 8.160 de angajați, a anunțat că va deschide o nouă fabrică la Iași, în parteneriat cu Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi.
Terminal nou de aeroport și investiții publice în spitale
Dezvoltarea orașului se observă și în lucrările de infrastructură care au cuprins Iașiul în ultima perioadă. Aeroportul Iași a intrat în top 3 din țară după Otopeni și Cluj din punct de vedere al numărului de persoane care îl tranzitează, înregistrând 690.000 de pasageri în primul semestru din 2022, ceea ce înseamnă cu 10% mai mult față de anul 2019, an de referință în istoria traficului aerian din România.
Din acest motiv, până la finalul anului 2023, aeroportul Iași va avea un nou terminal cu o capacitate de procesare de 3.300.000 de pasageri pe an.
Sănătatea este un alt capitol la care zona metropolitană Iași se află în plin proces investițional, la finalul lunii iulie fiind depusă, la Miroslava, documentația tehnică pentru autorizația de construire a Institului Regional de Medicină Cardiovasculară, care va beneficia de 500 de paturi și 19 săli de operație.
Tot anul acesta va începe și construcția Spitalului Regional de Urgență Iași conform celor spuse de Cristina Laura Gafton, managerul de proiect: „Este un proiect care are aproximativ 150.000 de metri pătrați suprafață desfășurată și 850 de paturi de internare continuă. Estimăm că până la sfârșitul anului va fi finalizată proiectarea.
Ministerul Sănătății a aprobat o strategie de accelerare a începerii lucrărilor de construire și vom împărți în pachete lucrările. Astfel, în prima etapă se va amenaja terenul și se va realiza conectarea la utilități și sperăm că licitația să fie lansată până la finalul anului, iar cea de-a doua parte, pentru construcția principală, în anul 2023. Teoretic, avem șanse ca până la finalul anului 2022 să începem lucrările de amenajare.”
Dezvoltarea rapidă creează nevoia de locuințe
Iașiul împreună cu zona sa metropolitană se află pe locul secund într-un clasament al celor mai mari populații, conform populationstat.com, după capitala București și un pic înaintea aglomerărilor urbane din Cluj și Timișoara.
Proiecția sursei de mai sus arată că această populație se află într-o tendință de creștere în următorii zece ani, la asta contribuind și faptul că peste 1.000.000 de cetățeni ai Republicii Moldova au obținut cetățenia Republicii Moldova, majoritatea alegând zona Iași pentru a depune documentele necesare obținerii cetățeniei.
Această comunitate a cetățenilor din Republica Moldova cu dublă cetățenie și nu numai au reușit să creeze și una dintre cele mai mari comunități de studenți străini. În cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore Popa” se înscriu peste 1.700 de cetățeni străini în fiecare an, în timp ce media la Universitatea Alexandru Ioan Cuza este de aproximativ 1.000 de străini pe an. O bună parte din studenții școlarizați la Iași aleg să rămână în oraș și după terminarea studiilor.
Această dezvoltare a creat și noi necesități în orașul din nordul țării, printre care suplimentarea fondului locativ. Investițiile creează noi locuri de muncă și condiții de viață din ce în ce mai bune, ceea ce se reflectă într-o creștere consistentă a cererii de locuințe rezidențiale cu atât mai mult cu cât în Iași se dezvoltă în ritm accelerat segmentul imobiliar de office si retail.
Există un proiect de construcție a unui campus ce combină spațiile de birouri, retailul de servicii și food & beverages cu parc și investiții de utilitate publică.
Peste 1.000 de apartamente și întreg ecosistemul necesar unui standard ridicat de viață
În acest context de piață, IMPACT Developer & Contractor, primul dezvoltator imobiliar înființat în țară și listat la Bursa de Valori București, cu peste 30 de ani de activitate a dezvoltat un proiect de construcție care va deveni cea mai mare comunitate rezidențială din Iași.
Acest ansamblu rezidențial, numit Greenfield Copou, va avea 1.062 de apartamente construite după criteriile de sustenabilitate BREEAM Excellent (o evaluare realizată de evaluatori licențiați independenți, care utilizează parametri și indici de sustenabilitate cu bază științifică, care acoperă o serie de aspecte de mediu) și standardele nZEB (clădire cu o performanţă energetică foarte ridicată.
Necesarul de energie trebuie acoperit într-o măsură cât mai mare din surse regenerabile de energie, inclusiv din instalaţii de producere a energiei regenerabile la faţa locului sau în apropiere).
În plus, anvergura proiectului nu se referă doar la numărul de apartamente construite, ci mai degrabă la întreg ecosistemul creat:
- spații largi de promenadă în interiorul cartierului
- asigurarea unui grad optim de pătrundere a razelor solare
- grădiniță
- after school
- club de sport
- piscină interioară și exterioară
- spații comerciale
- peste 15.000 de metri pătrați de spații verzi
Construcția Greenfield Copou va duce inevitabil și la creșterea standardelor dezvoltărilor din zona Moldovei și va dezvolta comunitățile punând accent pe valori precum eficiență, sustenabilitate sau bunăstare.
Până la finalul lui 2021, IMPACT a dezvoltat 17 ansambluri rezidențiale în București și în alte orașe importante ale țării, având o suprafață totală construită de peste 500.000 de metri pătrați.