Unele țări, cum ar fi Norvegia, au folosit fluxurile de numerar din exporturile de petrol pentru a-şi depozita averea. Între timp alții s-au bazat foarte mult pe petrol pentru a echilibra bugetele fiscale.

Cu prețurile actuale ale petrolului, aceste țări au acum un greutăţi în a-şi echilibra bugetelor naționale. Un grafic al strategului Michael Hseuh de la Deutsche Bank prezintă costul de rentabilitate pentru principalele țări producătoare de petrol.

După cum putem observa, majoritatea ţărilor prezentate în graficul de mai sus au nevoie de prețuri de peste 100 de dolari pe baril, pentru a-şi reveni.

Prețurile scăzute la petrol pot fi devastatoare pentru unele state. Să luăm Venezuela de exemplu, unde petrolul reprezintă 95% din exporturile țării și mai mult de jumătate din PIB-ul său. Venezuela suferă acum de o inflație nebunească și se află foarte aproape de faliment.

Alte state au fost mai prudente cu banii lor și au creat tampoane in forma de fonduri suverane SWF. Aceste fonduri suvernane sunt fonduri de investiţii exploatate de stat, care investesc în acțiuni, obligațiuni, imobiliare, metale prețioase și alte investiții alternative.

În martie 2015, fondurile suverane din întreaga lume aveau 7,1 trilioane de dolari în active, potrivit Soverigne Wealth Fund Institute. Din care circa 4,29 trilioane de dolari provin de la națiuni dependente de veniturile din petrol și gaze. Cinci dintre cele mai mari fonduri suverane din lume care depind de veniturile din energie numără 45% din totalul activelor fondurilor suverane la nivel mondial.

Singura țară care este în măsură să-şi echilibreze bugetul la prețul de astăzi al petrolului este Norvegia, cu o estimare de rentabilitate de aproximativ 40 de dolari pe baril. La 200% din PIB-ul anual al țării, Fondul suveran al Norvegiei oferă un mare tampon în faţa fluctuațiilor prețului petrolului. Iar această ţară nu se teme să-l folosească.

Norvegia intenționează să utilizeze fonduri de numerar pentru prima dată în 2016, cu cel puțin 20 de ani înainte de termen. În plus față de reduceri de taxe, bugetul pe 2016 include planuri de cheltuire a 25,2 miliarde de dolari din fondurile sale de petrol sau aproximativ 2,8% din valoarea totală a fondurilor. Aceasta se ridică la mai puțin de 3,8% rata de creștere medie anuală a fondului. Deci, la acest moment, Norvegia cheltuieşte doar dobânda masivului său fond suveran.

Alte state bogate în petrol nu au parte, însă, de aceeași lux ca Norvegia. Condițiile de piață i-au forțat să-și vândă barili de ţiţei în pierdere.

O opțiune pentru a uşura o lovitură este reducerea cheltuielilor de capital. Fitch Ratings a estimat că pragul de rentabilitate fiscală pentru Arabia Saudită s-ar fi redus cu 31 de dolari pe baril, dacă nu ar fi fost utilizate cheltuielile de capital în 2014.

O altă opțiune este de a începe scufundare în fondurile lor obscure. Acest lucru poate necesita lichidarea unor active. Cu mai mult de jumătate din 7 trilioane dolari administrate de fondurile suverane legate direct la veniturile de energie, acest lucru ar putea trimite unde de șoc prin intermediul piețelor mondiale.