Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a trimis Curții Constituționale (CCR) o sesizare referitoare la recentele modificări ale Legii Cetățeniei, susținând că acestea violează principiile statului de drept, unitatea națională și egalitatea cetățenilor în fața legii.
Legea cetățeniei: Termenele de acordare reduse
Anunțul ÎCCJ a urmat adoptării de către Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a unui proiect de lege ce aduce schimbări importante Legii Cetățeniei Române (21/1991).
Legea cetățeniei a fost trimisă la președinte pentru promulgare, care va fi posibilă doar după pronunțarea deciziei Curții Constituționale.
Modificările recente aduse legii cetățeniei includ actualizări ale procedurilor pentru obținerea cetățeniei române.
Printre acestea se numără posibilitatea ca persoanele străine căsătorite cu cetățeni români de cel puțin 10 ani să solicite cetățenia, chiar dacă nu au locuit în România.
Conform legii actuale, un străin căsătorit cu un român poate obține cetățenia română doar dacă a locuit în România cel puțin cinci ani.
Camera Deputaților a aprobat un proiect de lege care scurtează termenele de acordare a cetățeniei pentru persoanele din statele membre UE sau Elveția, pentru cei născuți în România sau pentru cei care au obținut statutul de refugiat și au demonstrat o integrare solidă în societate.
Conform legii cetățeniei adoptate de Camera Deputaților, solicitantul trebuie să îndeplinească următoarele condiții generale:
- Să aibă dreptul de ședere pe termen lung sau de rezidență permanentă în România, conform legii, și să locuiască legal în țară timp de cel puțin 8 ani sau, în cazul căsătoriei cu un cetățean român și conviețuire cu acesta, de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei;
- Să demonstreze loialitate față de statul român și atașament față de valorile supreme ale acestuia, să nu întreprindă sau să sprijine acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și să declare că nu a făcut acest lucru în trecut;
- Să fi împlinit vârsta de 18 ani;
- Să aibă mijloace legale asigurate pentru o existență decentă în România conform legislației privind regimul străinilor;
- Să aibă o conduită bună și să nu fie condamnat pentru infracțiuni în țară sau în străinătate;
- Să cunoască limba română și să posede cunoștințe elementare despre cultura și civilizația românească, suficiente pentru integrarea în viața socială;
- Să fie familiarizat cu prevederile Constituției României și să cunoască imnul național.
Legea cetățeniei: Redobândirea cetățeniei române fără renunțarea la cea străină
Camera Deputaților a adoptat o lege care permite persoanelor care au fost cetățeni români și au pierdut cetățenia din motive care nu le pot fi imputate sau cărora le-a fost retrasă cetățenia fără voia lor, precum și descendenților acestora până la gradul III, să redobândească sau să li se acorde cetățenia română.
Aceștia au posibilitatea să păstreze și cetățenia străină, indiferent de țara de domiciliu.
Cererile pentru acordarea sau redobândirea cetățeniei române pot fi depuse la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din țara de domiciliu a solicitantului.
Persoanele care au fost cetățeni români și solicită redobândirea cetățeniei, precum și cele care au împlinit vârsta de 65 de ani la data depunerii cererii, pot obține cetățenia fără a fi necesar să cunoască limba română.
De asemenea, legea include proceduri speciale pentru solicitantii cu handicap fizic și aplică măsuri biometrice, cum ar fi verificările faciale și amprentele a două degete, pentru a preveni fraudarea în procesul de obținere a cetățeniei române.