Schimbarea profundă în societatea românească, nu numai în economie, va veni de la cei numiţi, generic, căpşunari.

Aproape trei milioane de români au plecat în ultimii ani să muncească în afara ţării. Anul trecut, ei au trimis în ţară circa şapte miliarde de euro. Ce s-a întâmplat în acest timp cu numărul salariaţilor înregistraţi în România? A scăzut cu aceeaşi cifră? A rămas la fel?

Nu, numărul salariaţilor prinşi în statistici, adică al celor care plătesc impozite şi taxe, a crescut cu câteva sute de mii în ultimii ani. Numărul şomerilor n-a înregistrat oscilaţii majore.

Cum este posibil să plece trei milioane, şi numărul salariaţilor, totuşi, să crească? Iată că în România este posibil. Atunci, cine sunt cei care lucrează acum prin Spania şi Italia? Un raţionament logic ne spune că mulţi dintre cei plecaţi provin din economia subterană (unde nu se plătesc impozite), din economia naturală, adică trăiau din ce obţineau din ograda proprie (tot zona fără impozite) sau, pur şi simplu, nu fuseseră niciodată angajaţi. Din această cauză, statisticile referitoare la numărul salariaţilor nu au înregistrat niciun cutremur. Beneficiile pe care ei le-au adus economiei româneşti sunt incomensurabile şi le-am analizat cu altă ocazie.

Aşa se face că o mare masă de oameni, care nu plătea impozite, s-a transformat, direct sau indirect (prin intermediul rudelor), în mari consumatori pe piaţa românească.

Schimbarea profundă în societatea românească, nu numai în economie, va veni de la cei numiţi, generic, căpşunari. Paradoxal, deficitul de pe piaţa forţei de muncă, mai ales în construcţii, nu e cauzat de plecarea lor, ci de ritmul înalt al creşterii economice. Criza e mai acută în construcţii pentru că aici ritmul anual de creştere este de peste 30%.

În ultimul timp, reprezentanţi ai Guvernului anunţă tot felul de măsuri pentru a-i aduce pe aceşti români acasă. Sperând, probabil, să le câştige voturile. Dar aşa cum ei nu au plecat să muncească la îndemnul Guvernului, nici nu se vor întoarce ascultând cântecele de sirenă.

Nici dacă s-ar da de trei ori peste cap, Guvernul nu are cum să crească salariul mediu pe economie la 800–1.000 euro, cât au românii din străinătate. De întors se vor întoarce doar cei care au plecat cu acest gând: să-şi facă suma şi apoi, eventual, să pună pe picioare o afacere acasă.

Mulţi dintre cei care şi-au dat şi copiii la şcoli acolo, care au creat comunităţi româneşti numeroase, nu se vor mai întoarce, orice semne le-ar face Guvernul. Vom avea, în Spania şi Italia, comunităţi româneşti organizate pe modelul cartierelor chinezeşti din întreaga lume.

Ne place sau nu, deficitul de forţă de muncă va fi acoperit cu salariaţi care vor accepta lefuri de 300-400 de euro; iar aceştia nu sunt căpşunarii noştri.